♦ Opţiunile reale de diversificare a surselor de energie pentru iarna 2022-2023 sunt limitate ţinând cont de poziţia geografică a României şi de nevoile de alimentare ale statelor vecine, mult mai dependente de importuri ♦ Astfel, gestionarea prudentă a resurselor interne este esenţială în sezonul rece care va debuta în câteva luni, limitarea consumului, cu o analiză clară de impact asupra economiei, fiind varianta de luat în calcul în cazul unei ierni grele. Alimentarea cu petrol şi produse petroliere va fi, cel mai probabil, provocatoare iarna aceasta.
Germania deja a trecut la raţionalizarea apei calde, reducerea iluminatului stradal, în timp ce cel mai mare proprietar de locuinţe din ţară a anunţat că va reduce temperatura încălzirii din casele proprietarilor cu până la 17% în timpul nopţii. Italia va lansa o campanie privind reducerea consumului de energie, planul pentru iarna aceasta luând în calcul inclusiv reducerea livrărilor către industriile mari consumatoare de energie. Pe plan local nu există astfel de iniţiative, iar până la închiderea ediţiei Ministerul Energiei nu a furnizat un răspuns legat de planul de acţiune în cazul în care România nu va mai primi gaz rusesc sau este pusă în pericol alimentarea cu petrol de import. România depinde în proporţie de 30% de gazul rusesc, potrivit datelor de anul trecut, şi de 70% de importurile de petrol, în timp ce importurile de energie au asigurat 2% din necesarul intern din 2021. Problema reală este că o iarnă foarte grea duce la creşterea semnificativă a consumului de produse energetice, astfel că deşi procentele anuale dau motive de linişte, în perioada sezonului rece aceste dependenţe pot creşte semnificativ.
„Provocarea principală în ceea ce priveşte iarna următoare ţine în primul rând de aprovizionarea cu gaze naturale şi energie electrică. O iarnă cu temperaturi joase impulsionează semnificativ consumul de gaze naturale pentru încălzire, în timp ce pe partea de consum de energie electrică factori imprevizibili pot influenţa negativ disponibilitatea surselor (producţie de regenerabile la cote mai mici, potenţial hidroenergetic afectat în urma unui an slab din punct de vedere pluviometric etc.). În anii trecuţi, o iarnă cu temperaturi joase putea să genereze un consum suplimentar de gaze naturale de 1-2 miliarde de metri cubi, ceea ce necesită importuri mai mari. Iar acest lucru ar putea ridica probleme serioase în condiţiile în care din producţia internă nu putem suplimenta nivelul de producţie“, spune Szabolcs Nemes, managing partner, Roland Berger România.
