Companii

România a avut 550 mil. euro de la UE pentru irigaţii şi infrastructură, dar a folosit numai 7%

România a avut 550 mil. euro de la UE pentru irigaţii şi infrastructură, dar a folosit numai 7%

Foto: Shutterstock

Autor: Gabriel Razi

07.08.2012, 00:02 1946

România a avut la dispoziţie 550 de milioane de euro pentru investiţiile în infrastructura de irigaţii, drumuri pentru acces la culturile agricole şi amenajări împotriva inundaţiilor, dar până în prezent, cu un an şi jumătate înainte de termenul-limită, au fost folosiţi numai 7% din bani, adică 40 milioane de euro.

Nu se ştie cât din plăţile făcute până acum fermie­ri­lor şi autorităţilor pu­blice locale a ajuns în in­fra­structura de irigaţii.
Totuşi, informaţiile disponibile ara­tă că pentru irigaţii au fost selectate 50 de proiecte în luna mai a anului trecut. Aceste proiecte au o valoare cumulată de circa 46 milioane de euro. Pentru a acoperi întreaga sumă de 80 de milioane de euro pusă la bătaie pentru investiţiile în irigaţii, Agenţia pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală (ADPRP) va organi­za în septembrie o nouă sesiune de depu­neri de proiecte în cadrul căreia vor fi puse la bătaie alte 25 milioane de euro. Sin­gurele date disponibile în legătură cu contractele semnate de fermieri pentru investiţiile în irigaţii sunt cele din rapoartele de selecţie de pe site-ul APDRP. Instituţia nu face public niciun alt detaliu în legătură cu plăţile sau evo­luţia derulării lucrărilor pentru pro­iecte­le pe această linie.
Proiectele pentru infrastructura de irigaţii şi cele pentru construcţia de dru­muri de acces către terenurile agricole sunt puse la un loc în cadrul aceleiaşi linii de finanţare, aşa-numita "măsură 125".
"Cea mai mare parte a banilor s-au luat pentru drumuri în câmp care nu au nicio utilitate clară, circulă zece căruţe pe ele. Pentru proiectele de irigaţii sunt disponibile fonduri de 80 de milioane de euro, dar numai puţini bani au ajuns la beneficiari pentru că proiectele pentru acest tip de investiţii au putut fi depuse abia în luna mai a anului trecut. Această mă­sură (linie de finanţare - n. red.) a fost gândită iniţial pentru irigaţii, dar în 2009 a fost schimbată pentru ca primă­riile să poată lua fonduri pentru dru­muri", spune Adrian Cioclov, con­sul­tant ce are în derulare mai multe pro­iec­te de investiţii pentru infrastructura de irigaţii.
Situaţia absorbţiei fondurilor euro­pene pentru infrastructura de irigaţii arată lipsa de prioritizare din interiorul instituţiilor responsabile pentru atrage­rea banilor europeni în economie.
Astfel, deşi agricultura românească este expusă fără nicio protecţie în faţa efec­telor secetei, absorbţia pentru astfel de proiecte rămâne una dintre cele mai re­duse dintre toate tipurile de proiecte de in­vestiţii ce pot fi derulate cu bani de la UE.
Mai mult, primii bani europeni din aşa-numita măsură 125 au ajuns în con­tu­rile fermierilor abia în luna iunie a anului trecut, la patru ani şi jumătate distanţă de momentul în care au fost des­chise liniile de finanţare pentru proiectele de inves­tiţii în agricultură pe bani de la UE.
Contracte semnate de 451 mil. euro
La sfârşitul lunii iulie prin "măsura 125" erau semnate 414 contracte în valoare totală de 451 milioane de euro, banii fiind împărţiti între proiectele pen­tru infrastructura rurală, amenajările antiinundaţii şi sistemele de irigaţii.
"Proiectele merg foarte greu, am primit unda vedere în luna mai a anului trecut şi abia în februarie am semnat contractele. Am trei proiecte, fie­care de câte un milion de euro având ca beneficiari mai mul­te organizaţii ale fer­mie­rilor, iar abia acum am în­ceput să facem licita­ţiile pen­tru a achiziţiona echi­pa­mente­le", explică con­sul­tantul Adri­an Cio­clov, care mai spu­ne că pro­iectele pe care le are în de­rulare ar urma să per­mită iri­garea în total a aproxi­mativ 10.000 de hectare de teren.

Investiţiile pe bani europeni în infra­structura de irigaţii sunt derulate prin intermediul Organizaţiilor de Îmbu­nătăţiri Funciare (OIF) sau al Fede­raţiilor de organizaţii de Îmbunătăţiri Funciare (FOIF), asociaţii ale producă­to­rilor agricoli care administrează şi ope­rează infrastructura de irigaţii a sta­tului la nivel local. În prezent în Ro­mânia funcţio­nează 473 de astfel de organi­za­ţii care acoperă 1,2 milioane de hec­tare de teren agricol, 14% din totalul disponibil.

Impactul proiectelor pe bani europeni pentru irigaţii întârzie să se vadă

Cu toate că fermierii au în derulare 80 mil. euro pentru irigaţii, impactul de ansamblu asupra agricul­tu­rii este minim. În acest an suprafeţele irigate au crescu la aproximativ 100.000 de hectare de teren, cu 20.000 de hectare mai mult decât în 2011. Aceste suprafeţe reprezintă însă numai 1,5% din total, astfel că producţia în agricultură rămâne în conti­nuare total dependentă de condiţiile meteo.

Seceta care afectează de două luni Ro­mânia a redus deja cu o treime recol­ta de grâu, iar pierderile pentru porumb şi floarea-soarelui se anunţă a fi în pa­lierul de 40%-50% faţă de anul 2011.

În bani, pierderile sunt estimate la 1,5-2 mld. euro. Efectele meteo nefavo­ra­bile s-au trans­latat deja şi în preţuri având în vedere că o tonă de grâu a ajuns să coste 1.000 de lei, fiind cu 18% mai scum­pă decât în urmă cu două săptămâni.

AFACERI DE LA ZERO