În anul 2017, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administraţia publică (3,26%), sănătate şi asistenţă socială (2,79%), alte activităţi de servicii (2,48%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,38%).
În industria prelucrătoare s-a concentrat mai mult de un sfert din numărul total al locurilor de muncă vacante (15.800 de posturi), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,33%.
La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile din industria extractivă (0,16%, respectiv -100).
Sectorul bugetar a însumat peste o treime din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în sănătate şi asistenţă socială (9.200 locuri vacante), urmată de administraţia publică (8.7 00), respectiv învăţământ (2.500).
Faţă de anul anterior, cele mai semnificative diminuări atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au cunoscut activităţile de administraţie publică (-0,47 puncte procentuale, respectiv -1.000 de locuri), hoteluri şi restaurante (-0,22 puncte procentuale, respectiv -300), informaţii şi comunicaţii (-0,22 puncte procentuale, respectiv -200). Cele mai relevante creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au evidenţiat în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (+0,23 puncte procentuale), respectiv de transport şi depozitare (+0,19 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante creşteri mai semnificative au fost în sănătate şi asistenţă socială (+700 de locuri vacante), respectiv în transport şi depozitare (+600).
În anul 2017, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori s-a constatat în rândul ocupaţiilor de „specialişti în diverse domenii de activitate” (grupa majoră 2), plusul fiind de 1,69% la rata locurilor de muncă vacante, respectiv 17.500 de locuri vacante).
La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, s-au regăsit ocupaţiile de „lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit” (grupa majoră 6), cu 0,64% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 100 de posturi vacante, respectiv de „membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori” (grupa majoră 1), cu 0,77% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2.600 de posturi.
Potrivit INS, comparativ cu anul 2016, cele mai relevante scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de „membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori” (grupa majoră 1), respectiv de „operatori la instalaţii şi maşini, asamblori de maşini şi echipamente” (grupa majoră 8), cu -0,10 puncte procentuale pentru fiecare în parte.
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai semnificative scăderi au fost în rândul ocupaţiilor de „operatori la instalaţii şi maşini, asamblori de maşini şi echipamente” (-400 de locuri vacante), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate (-300).
Prin comparaţie cu anul precedent, uşoare creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de funcţionari administrativi, lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, respectiv muncitori calificaţi şi asimilaţi (+0,06 puncte procentuale pentru fiecare în parte). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai relavante creşteri în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi (+500 de locuri vacante), respectiv funcţionari administrativi (+400).
În profil teritorial, în anul 2017, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,75%), respectiv Bucureşti-Ilfov (1,52%).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată în regiunea Bucureşti-Ilfov (16.300 de posturi), care a reprezentat peste 27% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Regiunile Nord-Vest (9.300 de locuri vacante), respectiv Vest (8.600) au însumat aproape 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante.
La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,63%, respectiv 2.400 de locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,87%, respectiv 4.300), care împreună deţin peste 11% din totalul locurilor de muncă vacante.
Comparativ cu anul precedent, în ceea ce priveşte rata medie anuală a locurilor de muncă vacante singurele creşteri s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (+0,12 puncte procentuale), respectiv Nord-Vest (+0,05 puncte procentuale). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut de asemenea creşteri tot în regiunile mai sus menţionate şi anume în Nord-Vest (+600 de locuri vacante),
respectiv Sud-Vest Oltenia (+500), alături de regiunea Bucureşti-Ilfov (+300).
Cele mai relevante scăderi ale celor doi indicatori s-au regăsit în regiunea Sud-Muntenia (-0,15 puncte procentuale, respectiv -600 de locuri vacante), urmate de regiunile Vest (-0,09 puncte procentuale, respectiv -200 de locuri vacante) şi Sud-Est (-0,07 puncte procentuale, respectiv -200 de posturi), mai arată datele INS.
