♦ Comerţul şi industria alimentară au pornit acum două decenii de la un sold aproape egal al ISD-urilor ♦ Treptat, diferenţa a ajuns de la 1 la 1 la 2 la 1, 3 la 1 şi, chiar 5 la 1.
Retailerii internaţionali au pompat mai bine de 20 mld. euro în România în capitalism, iar producţia de alimente nu a ţinut pasul cu acest ritm de dezvoltare, în sector soldul investiţiilor străine directe fiind de aproape cinci ori mai mic.
ZF a scris în mai multe rânduri că dezvoltarea retailului – mai ales a celui alimentar – trebuie realizată şi analizată în paralel cu evoluţia producţiei autohtone de mâncare şi băuturi, un domeniu de siguranţă naţională. Această discrepanţă în ceea ce priveşte investiţiile străine directe face ca piaţa locală să fie una de consum şi de import, mai degrabă decât una de producţie. Iar asta în contextul în care industria alimentară se numără printre sectoarele cu cel mai mare VAB (valoare adăugată brută în economie).
„Prăpastia“ dintre soldul ISD-urilor din comerţ (în ansamblul său, nu există date defalcate) şi industria de alimente, băuturi şi ţigări reprezintă o explicaţie relevantă pentru creşterea constantă a deficitului comercial de produse alimentare (fără animale vii şi cereale), care a ajuns la peste 6 mld. euro anul trecut. România are deficit comercial pe unele dintre cele mai importante categorii de alimente şi băuturi, respectiv carne de porc, peşte, lactate şi brânzeturi sau fructe şi legume. Acest fapt înseamnă că românii sunt forţaţi să consume mai mult bunuri din import.