♦ În 2023, circa 130.000 de muncitori străini lucrau pe piaţa locală, e vorba de angajaţi aduşi din ţări din afara Uniunii Europene, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii transmise la solicitarea Ziarului Financiar ♦ Iar acest număr urmează să crească pentru că există un deficit de peste 300.000 de locuri de muncă în România, deficit pe care companiile din multiple domenii îl acoperă de multe ori cu lucrători din ţări precum Sri Lanka, Pakistan sau Indonezia.
În supermarketul Mega Image de la intersecţia Bulevardului Dacia cu Calea Moşilor, doi muncitori asiatici aşează marfa pe rafturi. Sunt tineri, au mai puţin de 30 de ani, şi au venit în Europa în căutarea unui nivel de trai mai bun.
Ca ei sunt (tot) mulţi alţii, livratori, chelneri, muncitori în construcţii ori lucrători în fabricile de componente auto. Aproape că nu mai există domeniu unde să nu îşi găsească locul, iar asta într-o perioadă în care penuria de personal şi fluctuaţia forţei de muncă reprezintă unele dintre principalele probleme pentru toate sectoarele din economia locală.
Cu salariile pe care le câştigă aici, muncitorii veniţi din ţări precum Sri Lanka, Pakistan, Bangladesh, India, Indonezia ori Filipine nu doar că îşi asigură un trai mai bun decât acasă, ci, de multe ori, îşi susţin financiar şi famiile rămase încă acolo.
Astfel, aproape pe nesimţite, România a devenit piaţă dezvoltată şi sursă de trimis bani acasă pentru muncitorii asiatici care vin pe plan autohton pentru a lucra în construcţii, în industria auto sau în HoReCa, arată datele de la Knomad - Global Knowledge Partnership on Migration and Development, o platformă susţinută, printre altele, de Banca Mondială.
