Fondurile de investiţii au încasat 90 mil. euro din exiturile făcute în 2018 în România, unde au vândut patru firme, ceea ce înseamnă o medie de 22,5 milioane de euro per tranzacţie, arată calculele ZF făcute pe baza datelor din raportul anual al Invest Europe realizat în parteneriat cu casa de avocatură Gide.
Valoarea medie a tranzacţiei e la maxim istoric, iar piaţa locală este pe locul unu în regiune, depăşind ţări precum Polonia (13,4 mil. euro), Cehia (18,2 mil. euro) sau Ungaria (4,5 mil. euro).
„În Europa Centrală şi de Est valoarea exiturile poate fi afectată de un număr limitat de dealuri. Spre exemplu, în 2018, cele mai mari cinci mutări au reprezentat 44% din totalul exiturilor, aceste tranzacţii având loc în Cehia, Ungaria şi Polonia“, potrivit Invest Europe. Ponderea nu variază mult faţă de 2017 spre exemplu, semn că piaţa e concentrată în mâinile unui număr mic de mutări în regiune.
În cazul României, ca şi în cazul Ungariei şi Cehiei, există o tranzacţie mare care a ţinut piaţa, potrivit datelor ZF, respectiv cea prin care Mid Europa Partners a cumpărat compania de curierat Urgent Cargus de la un alt fond de investiţii, Abris Capital.
Fondurile de investiţii care fac exit vând fie unui alt investitor financiar, fie către un strategic. În România, de regulă, un fond vinde către un alt fond, cum a fost şi cazul Urgent Cargus.
Pentru ca un fond să facă exit însă, e nevoie de regulă ca vânzarea să fie profitabilă, adică investitorul să reuşească să scoată mai mulţi bani decât a băgat. De aceea, fondurile stau de regulă în acţionariatul unei companii între 4 şi 5 ani în medie, perioada putând să varieze în funcţie de tipul de business şi de planurile acţionarului.
Totuşi, aceasta este diferenţa principală între un fond şi un investitor strategic, acesta din urmă investind de regulă pe termen lung, nedeterminat.
