Biroul de statistică din Marea Britanie a estimat că schimbarea metodologiei de calculare a PIB, care va intra în vigoare din septembrie, va conduce la o revizuire retroactivă în creştere a PIB din 2009 cu 2,3%, sau circa 33 de miliarde de lire sterline (55 de miliarde de dolari).
Autoritatea pentru statistică a estimat că activităţile ilegale, cu precădere prostituţia şi importul, producţia şi distribuţia de droguri, vor avea un impact de 10 miliarde de lire în revizuirea pozitivă a PIB. Aproximativ 5,3 miliarde de lire sterline din această sumă reflectă impactul financiar al prostituţiei în economia britanică.
România, alături de celelalte state europene, va include din septembrie mai multe activităţi în calculul PIB, potrivit ESA 2010, alături de cheltuielile de înarmare şi cercetare-dezvoltare figurând şi valoarea adăugată brută din activităţi ilegale, precum prostituţie, trafic de droguri şi contrabandă.
INS a derulat în ultimul an şi jumătate o cercetare finanţată din fonduri europene pentru a evalua impactul aplicării ESA 2010 şi a estimat o contribuţie în PIB de circa 1%.
"Din estimările foarte preliminare, toate revizuirile nu o să depăşească 1%. Avem aici cercetarea dezvoltarea cu o pondere un pic mai mare în alte state, din păcate. La o primă citire a datelor, pentru că mai sunt şi cheltuielile de la armată şi altele, probabil că impactul activităţilor ilegale nu poate să fie mai mult de 0,1-0,2%", a declarat luni directorul Direcţiei Conturi Naţionale din INS, Adriana Ciuchea.
Ea a arătat că în prezent este inclusă în PIB economia neobservabilă, adică acele activităţi legale care se derulează ilegal, şi care variază în ultimii ani între 22% şi 23% din PIB.
Fiind o evaluare care se raportează la PIB, deci nu o comparaţie care să ţină cont neapărat de puterea de cumpărare, s-ar putea trage concluzia că activităţile din România privind prostituţia şi traficul de droguri sunt de cel puţin patru ori mai reduse decât în Marea Britanie.
Ciuchea spune că estimările se vor rafina în timp, arătând că există limitări obiective mai ales în ceea ce înseamnă estimarea valoarii adăugate brute privind traficul de droguri către alte state europene şi exportul de servicii de prostituţie.
Ea a arătat că pot exista diferenţe metodologice şi în ceea ce înseamnă prostituţia de lux, fiind mai dificil de făcut diferenţierea dintre prostituate şi femeile "întreţinute".
Estimarea pare conservatoare mai ales dacă se au în vedere estimările privind traficul de tutun şi alcool, care potrivit Consiliului Fiscal, aduc doar la bugetul de stat prejudicii anuale de 2,3 miliarde de lei (525 milioane euro).
Doar pentru tutun, estimările realizate de marii producători împreună cu vama plasează contrabanda peste 15% ca volum, în condiţile în care valoarea comercializată oficial, care include taxe şi accize, se ridică la peste 3 miliarde de euro.
Având în vedere că valoarea adăugată brută din activităţi ilegale este echivalentă cu adaosul comercial, de regulă peste 50%, rezultă că doar contrabanda cu tutun ar aduce un plus la PIB de circa 100-150 de milioane euro.
Valoarea estimată pentru 2012 de INS pentru prostituţie, trafic de droguri şi contrabandă, de 0,2% din PIB echivalează cu circa 1,2 miliarde lei (270 de milioane euro).
Italia a anunţat, de asemenea, că va include începând din acest an prostituţia şi vânzările ilegale de droguri în calcularea PIB, conform normelor Uniunii Europene.
Decizia ar ajuta în sfârşit Italia să înregistreze o creştere a PIB, după mulţi ani de stagnare economică, şi ar sprijini eforturile premierului Matteo Renzi de atingere a ţintelor de deficit bugetar.
Drogurile, prostituţia şi contrabanda vor fi prezente în PIB pentru anul 2014, iar cifrele pentru anii următori vor fi ajustate astfel încât să reflecte schimbarea metodologiei, a informat biroul de statistică de la Roma.
De altfel, Italia, la fel ca şi alte state, a realizat în urmă cu mai mulţi ani estimări privind contribuţia la PIB a activităţilor ilegale, dar nu le-a inclus în PIB-ul oficial, întrucât ar fi fost obligată să majoreze concomitent contribuţia plătită la bugetul UE. Multe state vor constata după septembrie că vor achita sume mai mari la bugetul UE odată cu revizuirile PIB, astfel că subdimensionarea voluntară nu poate fi exclusă.
