Companii

România, în top zece la producţia de lapte în UE, însă doar unu din cinci litri ajunge în fabrici

România, în top zece la producţia de lapte în UE, însă doar unu din cinci litri ajunge în fabrici

România, în top zece la producţia de lapte în UE, însă doar unu din cinci litri ajunge în fabrici

Autor: Mihaela Popescu

11.10.2010, 23:59 3511

Lipsa fermelor mari şi a implicării crescătorilor de animale înprocesarea laptelui face ca industria locală să genereze afaceri decirca 900 de milioane de euro anual, de trei ori sub potenţialulgenerat de cei 4,7 miliarde de litri de lapte produşi anual, dincare doar 20% ajung în industria de procesare.

Costurile de producţie a laptelui în România sunt mai mici decâtîn Ungaria, Polonia sau Slovacia, potrivit datelor dintr-un raportal Consiliului Concurenţei. Pe de altă parte, cele mai recentecomparaţii de preţuri în UE realizate de Eurostat (institutul destatistică al Uniunii Europene) arată că România avea în 2008 celmai scump lapte proaspăt în retail.

Pe piaţa locală, laptele proaspăt de vacă pleacă la un preţ maimic de 1 leu pe litru de la ferme şi ajunge pe rafturilemagazinelor cu 3-4 lei pe litru. Scăderile de preţ vor veni doardin eficientizarea producţiei, prin crearea mai multor cooperativede fermieri care să se implice în acelaşi timp şi în industria deprocesare a laptelui, este concluzia investigaţiei ConsiliuluiConcurenţei pe piaţa laptelui finalizată în luna septembrie aacestui an.

"Dincauză că structura exploataţiilor este foarte fragmentată, estegreu de eficientizat transportul laptelui către fabricile deprocesare: un procesator lucrează cu mii de furnizori, ceea ceimplică costuri mari. Pe piaţă există multe puncte mici decolectare care generează la rândul lor costuri", explică MarianaIrimia, inspectorul de concurenţă care a coordonat investigaţia CCpe piaţa laptelui.

La nivelul ţării sunt 850.000 de exploataţii de vaci - cel maimare număr din UE -, dar 90% sunt ferme de familie, cu 1-2 animale.Mai mult, în 2008 doar 179.000 de exploataţii, adică 21% din total,vindeau laptele direct către procesatori. Datele din raport aratăcă doar unu din cinci litri de lapte produşi la nivel local ajungeîn industria procesatoare, restul producţiei având ca destinaţieautoconsumul (40%) sau vânzarea directă (36%). Spre comparaţie, înUniunea Europeană majoritatea exploataţiilor sunt de mărime medie(de la 10 la 100 de animale), iar aproape 60% din laptele crud esteprocesat de către cooperative - forme organizatorice alefermierilor care deţin şi capacităţi de procesare.

Astfel, lipsa fermelor mari, în condiţiile în care industriaprocesatoare este în mâna a 7 grupuri mari de companii, face canegocierile dintre procesatori şi fermieri şi costurileînregistrate pe lanţul de distribuţie să cântărească mai mult decâtmateria primă în formarea preţului final.

ValentinBlănaru, directorul general al Asociaţiei Patronale Române dinIndustria Laptelui (APRIL), susţine că doar transportul laptelui dela fermieri la fabrică reprezintă 30% din preţul de achiziţie almateriei prime. "Ipotetic vorbind, dacă eu cumpăr lapte cu un leupe litru, mă mai costă 30 de bani analiza laptelui şi transportullui de la fermă la fabrică. Pe urmă mai trebuie să plătescambalajul, personalul, costurile de procesare, distribuţie şipromovare, la care se adaugă taxele de magazin şi taxa pe valoareadăugată", a exemplificat el.

Industria procesatoare e în mâinile grupurilorstrăine

Cei mai mari zece procesatori de lapte de pe piaţă sunt deţinuţide 7 grupuri internaţionale, potrivit datelor ConsiliuluiConcurenţei.

Piaţa totală a lactatelor, incluzând importurile evaluată înprezent la puţin peste un miliard de euro, este considerată unuldintre segmentele industriei alimentare româneşti cu cel mai marepotenţial de creştere. Din acest motiv, piaţa este dominată defilialele locale ale multinaţionalelor Danone, FrieslandCampina,Hochland sau Lactalis, singurul producător cu capital autohton dintop 5 fiind Albalact.

Volumul total al producţiei de lapte în România a fost de 4,7miliarde de litri în 2009, potrivit datelor CC. La rândul lor,importurile reprezintă între 9% şi 12% din totalul lapteluiprocesat la nivel local, acestea fiind realizate în special înperioada iernii, când volumele scoase la vânzare de către fermieriscad cu circa 30% .

"Pe pieţele mari din UE, fermierii sunt şi acţionari lacompaniile de procesare a laptelui, ceea ce nu se întâmplă înRomânia. De aceea, la nivel local negocierile dintre fermieri şicei care cumpără laptele sunt foarte dure. 60% dintre fermierii pecare i-am intervievat în cadrul investigaţiei pe piaţa laptelui audeclarat că preţul obţinut prin negociere cu cei care leachiziţionează produsele îi dezavantajează", a mai spus Irimia.

Industria locală, nesemnificativă pe piaţaUE

DeşiRomânia se situează la jumătatea clasamentului celor mai mari ţăriproducătoare de lapte din UE, cu un volum de 232 de litri pe cap delocuitor pe an, înaintea majorităţii pieţelor din regiune şi la unnivel similar cu Anglia sau Cehia, industria locală a laptelui estenesemnificativă la nivelul pieţei UE.

Astfel, datele centralizate de CC arată că segmentul deprocesare a laptelui a realizat în 2008 o cifră de afaceri de 3,4miliarde de lei (0,92 mld. euro), asigurând locuri de muncă pentruaproximativ 14.800 de angajaţi. Procesatorii au iniţiat relaţiicomerciale cu aproape 180.000 de expolataţii agricole pe parcursulîntregului an.

În Uniunea Europeană, sectorul producţiei şi procesării lapteluirulează anual 800 de miliarde de euro, având aproximativ 12milioane de angajaţi.

La nivelul producţiei de lapte, cota alocată României reprezintădoar 2,2% din nivelul producţiei totale din UE, pe care însă nu oatingem din acelaşi motiv al segmentării exploataţiilor: doarjumătate din fermele de vaci, adică circa 500.000 de exploatări,intră în sistemul de cote.

AFACERI DE LA ZERO