România, ţara cu mixul energetic invidiat de toţi, a ajuns să importe masiv energie pentru a-şi acoperi consumul mărit de caniculă şi să-şi îndemne cetăţenii să folosească prudent aparatele de aer condiţionat. Cum s-a ajuns aici? Statisticile europene arată însă că în ciuda explicaţiilor tehnice avansate în ultimele zile privind creşterea preţului la energie, în realitate cel mai important factor în această evoluţie este lipsa investiţiilor. România face astfel un caz separat la nivel european în contextul în care în perioada 2011-2022 ţara a pierdut 15% din capacitatea de producţie a energiei.
S-au închis multe dintre centralele pe cărbuni şi s-au montat circa 4.600 MW de centrale eoliene şi solare, dar oricum nu cât s-a scos din funcţiune.
La polul opus, Grecia şi-a crescut cu 46% capacitatea de producţie, Germania cu 43%, Polonia cu 23%. Unde se văd aceste evoluţii? În preţ.
„Cauzele pentru limitele în producţia de energie electrică, precum şi pentru preţurile mari pe pieţele de energie, sunt multiple, dar se rezumă la elemente precum incoerenţele în adoptarea unei Strategii Energetice Naţionale, birocraţie şi o abordare populistă, toate acesta contribuind la amânarea beneficiilor colective aduse de tranziţia energetică, un proces care se întâmplă deja în alte state UE”, a scris Alessio Menegazzo, CEO & country manager, PPC România, pe contul său de LinkedIn.
Grecii de la PPC au preluat cu 1,2 miliarde de euro activele pe care italienii de la Enel le aveau în România şi au devenit astfel unul dintre cei mai mari jucători din sistemul energetic local.
