Companii

România poate să crească pe trei piloni: atragerea de investiţii, transformarea într-un hotspot antreprenorial şi identificarea unui model de bună guvernare

Videoconferinţa ZF AMCHAM. Guvernanţa corporativă - de la buzzword la pilon definitoriu pentru dezvoltarea sustenabilă

România poate să crească pe trei piloni: atragerea de investiţii, transformarea într-un hotspot antreprenorial şi identificarea unui model de bună guvernare

Autor: Ramona Cornea

29.10.2020, 00:08 488

Guvernanţa corporativă, un termen mai degrabă teoretic, dar foarte la modă, este în fapt busola morală a companiilor, un nucleu format din încredere, transparenţă, onestitate, politici de dezvoltare sustenabilă, nucleu pe care se poate construi un mediu de business sănătos şi atractiv pentru investitori, au spus participanţii la videoconferinţa Guvernanţa corporativă - de la buzzword la pilon definitoriu pentru dezvoltarea sustenabilă, eveniment organizat de AmCham  - Camera de Comerţ Americană în România  - în parteneriat cu ZF.

„Investind în trei piloni, respectiv atragerea de investiţii, transfor­marea într-un hotspot antreprenorial şi un model de bună guvernare, împreună cu o viziune strategică şi implementare coerentă şi integrată a procesului de transformare digitală, de asigurare a unei politici fiscale responsabile şi de echipare a generaţiilor prezente şi viitoare pentru profesii relevante pe piaţa muncii în următoarele decade, România îşi poate atinge adevăratul potenţial de dezvoltare socio-economică“, a spus Ionuţ Simion, preşedinte al AmCham România şi country managing partner al PwC România.

Ionuţ Simion arată că un sistem antreprenorial complex şi bine dezvoltat poate genera creştere economică pe viitor, iar impactul unei generaţii de antreprenori mai deschişi, mai dinamici este evidenţiat şi de Radu Hanga, preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti. „Pe Bursa de Valori vedem tot mai multe companii tinere, antreprenoriale, care au parcurs un drum, au ajuns la un anumit nivel de dezvoltare. Trăim un proces în care companiile româneşti cresc. Vedem că tot mai multe companii vin către Bursa de Valori Bucureşti sau către alte platforme care finanţează cu equity companiile şi vedem creşterea,  îmbunătăţirea şi rafinarea conceptului de guvernanţă“, spune preşedintele Bursei de la Bucureşti.

Din rândul a aproape 430 de companii listate acum la Bursa de Valori Bucureşti, atât pe segmentul principal, cât şi pe AeRO, 36 au venit în ultimii trei ani, fie cu acţiuni sau obligaţiuni sau ambele, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BVB.  În România sunt 730.000 de companii, dintre care 2.000 de firme mari şi un nucleu de 96% din business format din microîntreprinderi, iar din acest univers de business doar 430 de companii sunt listate, astfel că este mult loc de creştere.

Horia Cardoş, antreprenorul care a creat Agroland, un business de retail în zona de agrobusiness, a listat în martie 2020 obligaţiuni la Bursă, iar acum se gândeşte la listarea companiei.

„Pentru că vrem să listăm compania, ne-am dat seama că este extrem de important pentru investitorii noştri să fim de încredere, să fim transparenţi, să se poată baza pe responsabilitatea cu care luăm deciziile în cadrul companiei“, spune Horia Cardoş care arată că „să fii onest este profitabil“. Antreprenorul spune că acum 20 de ani când a înfiinţat compania nu avea în minte termeni precum guvernanţă corporativă sau cultura încrederii, era un business tânăr care îşi propunea să crească.

La fel şi azi, start-up-urile când pornesc la drum nu au regulamente, „ne facem nişte reguli de lucru ca să putem să încropim ceva, dar toate astea trebuie aşezate pe nişte valori etice corecte“, explică Sergiu Neguţ, cofondator al FintechOS şi Associate Dean - Maastricht School of Management Romania.

„Antreprenorii trebuie să creeze un climat de încredere şi transparenţă în companie de la început“, arată şi Simona Gemeneanu, partner al Morphosis Capital.

„Cred că trebuie să avem nişte valori normale, prin care să putem să lucrăm unii cu alţii, să avem încredere unii în alţii. În zona aceasta de lume în care suntem, abilitatea de a avea încredere unii în alţii a ajuns să fie măcinată sistematic şi a ajuns la un nivel foarte jos, care ne face să fim suspicioşi în relaţii. Trebuie să construim, să le dăm oamenilor libertatea şi încrederea oamenilor de a face lucruri“, arată Sergiu Neguţ.

Dragoş Iliescu, profesor de psihologie, specialist în psihologie organizaţională şi antreprenor, spune că un comportament moral nu se învaţă la vârstele la care ajungi în poziţiile de lidership. „Liderii care sunt în poziţia de a selecta alţi lideri, de a încuraja şi de a dezvolta alţi lideri trebuie să fie foarte atenţi. O serie de competenţe asociate cu performanţa de lidership pot fi dezvoltate, trăsături precum vorbitul în public, umorul, capacitatea de a planifica proiecte pot fi dezvoltate, însă comportamentul moral nu poate fi dezvoltat“.

El arată că marile rateuri în businessul internaţional din ultimii 10 sau 20 de ani nu au fost tehnice, ci au avut la bază derapaje de valori. „Acestea nu scad cifra de afaceri cu 5-10%, ci distrug complet businessul, credibilitatea lui în faţa stakeholderilor“.

Şi Violeta Luca, membru în consiliul director al AmCham România, preşedinte al Comitetului AmCham pentru guvernanţă corporativă şi CEO al Microsoft România, arată că reputaţia şi credibilitatea în business se construiesc în ani de zile, dar pot fi distruse extrem de uşor.

„Când ne uităm la lidership, la organizaţii în ansamblu, este foarte important să nu ne uităm doar la indicatorii de performanţă, ci la modul în care s-au obţinut acei indicatori de performanţă, iar asta cred că va determina schimbări fundamentale, structurale, în modul în care se fac lucrurile în România“, spune Violeta Luca.

„Acum 20 de ani, conversaţiile de business erau într-o zonă mult mai tranzacţională şi mai orientată pe termen scurt, astăzi dimensiunile pe care managerii le aduc pe masa boardului sunt mult mai complexe şi iau în calcul wellbeing-ul angajaţilor, relaţia cu furnizorii pe termen lung, impactul deciziilor de business“.

Liderii de business de astăzi, ca şi investitorii nu se mai uită doar la indicatori de performanţă, ci analizează aspecte care ţin de sustenabilitate, de buna guvernanţă. „Deciziile de investiţii nu se mai fac doar pe baza unor rezultate bune la trimestru sau la an, se fac pe bază de sustenabilitate, care poate să vină de la acele bune practici de etică, de protecţie a mediului“, afirmă Lăcrămioara Diaconu, membru al directoratului Complexului Energetic Oltenia, companie de stat din energie care trece printr-un amplu proces de restructurare. 

„Una dintre metodele de a compromite orice instituţie în România este să laşi politicul să se bage acolo unde nu este treaba lui“, punctează Mircea Ţiplea, partner - Amrop / membru al comitetului AmCham pentru guvernanţă corporativă.

Victor Alistar, membru al consiliului director al Transparency International Romania arată că „toată lumea crede că sectorul public este cel mai prost reglementat, ei bine, el merge spre 67 de puncte din 100. Sectorul de afaceri are undeva sub 30%, iar sectorul neguvernamental şi mass-media merg undeva la peste 30%“. Andreea Pipernea, CEO al NN Pensii, spune că lucrurile în privinţa guvernanţei corporative au evoluat în bine în România în ultimii ani, dar progresul este lent. „Conceptul de guvernanţă corporativă, folosit din abundenţă în ultima vreme, a ajuns să însemne un buzzword, lumea nu mai ştie la ce ne referim, dacă este un concept pentru toată lumea sau doar cei care au în gestiune miliarde de euro. Eu cred că, în esenţă, este vorba despre un set de reguli şi de valori cu care operează fiecare dintre noi, atât la nivel de companii listate sau nelistate, cât şi la nivel individual“.

 

Ionuţ Simion

preşedinte, Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România), country mananging partner, PwC România

► Buna guvernare este unul dintre criteriile determinante pentru credibilitatea unei pieţe şi pentru încrederea învestitorilor într-o economie. Un investitor străin este interesat în primul rând să vadă dacă există stabilitate, predictabilitate şi, mai presus de toate, integritate. Iar buna guvernare asta vine să reglementeze.

► În viziunea membrilor noştri, România trebuie să urmărească cu determinare, dincolo de depăşirea provocărilor generate de criza sanitară şi economică, valorificarea oportunităţilor oferite de contextul actual astfel încât ţara noastră să devină o destinaţie pentru investiţiile străine în sectoare cheie precum infrastructura, industria auto, turism şi alte industrii cheie care ajută România să avanseze pe scara lanţurilor valorice globale.

► Ne dorim ca România să devină un hotspot de antreprenoriat pentru că un sistem antreprenorial complex şi bine dezvoltat poate genera creştere economică pe viitor. Nu în ultimul rând, ne dorim ca România să devină un model de bună guvernare, atât la nivelul companiilor publice, cât şi în cele private.

► România are nevoie de măsuri consistente pentru a deveni un model de bună guvernare, pentru a îndeplini standardele care să permită ţării noastre accesul la organizaţii precum OECD.

► Investind în atragerea de investiţii, hotspot antreprenorial şi model de bună guvernare, împreună cu o viziune strategică şi implementare coerentă şi integrată a procesului de transformare digitală, de asigurare a unei politici fiscale responsabile şi de echipare a generaţiilor prezente şi viitoare pentru profesii relevante pe piaţa muncii în următoarele decade, România îşi poate atinge adevăratul potenţial de dezvoltare socioeconomică.

 

Dragoş Iliescu

prof. dr., Universitatea din Bucureşti

► Trebuie să fiţi foarte conştienţi de costurile pe care derapajele de lidership, cele morale, le au pentru business. Marile rateuri în businessul internaţional din ultimii 10 sau 20 de ani nu au fost tehnice, ci derapaje de valori. Acestea nu scad cifra de afaceri cu 5-10%, ci distrug complet businessul, credibilitatea lui în faţa stakeholderilor.

► Comportamentul moral nu se învaţă la vârstele la care ajungi în poziţiile de lidership. Liderii care sunt în poziţia de a selecta alţi lideri, de a încuraja şi de a dezvolta alţi lideri trebuie să fie foarte atenţi.

► O serie de competenţe asociate cu performanţa de lidership pot fi dezvoltate, trăsături precum vorbitul în public, umorul, capacitatea de planifica proiecte pot fi dezvoltate, însă comportamentul moral nu poate fi dezvoltat. 

► Singura misiune a liderului este să ghideze şi să modifice comportamentul celor care îl urmează prin propriul comportament. Asta pune comportamentele de lidership şi studiile de lidership în domeniul psihologiei, mai specific în zona psihologiei muncii.

► Este clar că lidershipul este despre comportamentul uman, este despre un anumit tip de comportament uman care modifică un alt comportament uman.

 

Violeta Luca

preşedintele comitetului AmCham pentru guvernanţă corporativă, membru în consiliul director al AmCham România, CEO, Microsoft România

► Este foarte important într-o organizaţie să aduci claritate în ceea ce priveşte aşteptările cu privire la comportamente, să creezi un mediu de învăţare, unul în care să stimulăm discuţii, dezbateri, care să genereze o cultură a încrederii, a transparenţei, a lucrurilor bine făcute. Dezvoltarea unui climat de încredere, unui lidership care să inspire şi să motiveze comportamente corecte în organizaţie, se mulează pe cinci piloni.

► Când ne uităm la lidership, la organizaţii în ansamblu, este foarte important să nu ne uităm doar la indicatorii de performanţă, ci la modul în care s-au obţinut acei indicatori de performanţă, iar asta cred că va determina schimbări fundamentale, structurale, în modul în care se fac lucrurile în România.

► Cred că o cultură a bunei guvernanţe nu poate să fie asigurată de un singur om sau departament, este foarte important să fie dat de lidershipul companiei.

► O bună guvernare aduce beneficii în zona de reputaţie, în cea de dezvoltare sustenabilă a firmei, în zona de a putea

crea o poveste de succes dincolo de indicatorii de performanţă financiară, de a construi parteneriate şi de a aduce oameni alături.

► În viaţă şi în business, cultura este dată de ceea ce nu tolerăm să se întâmple.

 

Mircea Ţiplea

membru al comitetului AmCham pentru guvernanţă corporativă, partener Amrop România Bucureşti

► Corporaţiile au sisteme de control şi de guvernanţă pentru a putea să se deplaseze cu o viteză foarte mare. În organizaţii, viteza se obţine ca rezultat între încredere şi o comunicare transparentă.

► În lumea de business este o diferenţă clară între schimbare şi transformare fiindcă în schimbare ce vrei să schimbi de fapt sunt comportamente, iar în transformare vrei să schimbi valori. Ca să schimbi şi valorile şi comportamentele unui om, mai întâi trebuie să îi schimbi mintea.

► Un articol spunea că, pentru o societate să funcţioneze, ca instituţiile ei să funcţioneze cum trebuie, trebuie să ai nu doar un cadru legal, ci şi unul moral.

► Cred că într-o egală măsură este nevoie de o infrastructură, dar şi de un set de valori sau de o masă critică de competenţă.

► Una dintre metodele de a compromite orice instituţie în România este să laşi politicul să se bage acolo unde nu este treaba lui.

 

Simona Gemeneanu

partener, Morphosis Capital

► Antreprenorii trebuie să creeze un climat de încredere şi transparenţă în companie de la început pentru că, chiar dacă face un proces de recrutare prost şi ajunge cu un om care are o înclinaţie spre derapaj, dacă nu ai mediul în care această persoană să facă acel derapaj şi are un climat de transparenţă în companie, poate să îl izoleze imediat şi să ia decizia corectă.

► Fondurile de investiţii au fost controversate mult timp la nivel mondial prin faptul că veneau şi puneau leverage în companii şi băgau firmele în dificultăţi financiare în momente de criză. Eu cred că firmele de investiţii trebuie să se adapteze pentru a trăi în noua realitate în care noile generaţii vor să investească doar în scop şi impact. Vedem un shift pe care îl trăim acum în care punerea scopului în centrul a ceea ce fac este cel mai important lucru chiar şi pentru fondurile de investiţii.

► Cred că cea mai mare problemă a societăţii de astăzi este lipsa de încredere, care se răsfrânge la toate straturile societăţii, de la încrederea în capacitatea liderilor de a gestiona crize şi de a trece de la declaraţii la acţiune şi se răsfrânge până la nivelul micro, la cum recrutăm în companii.

 

Horia Cardoş

CEO & fondator, Agroland

► Să fii onest este profitabil pentru că antreprenorii vor putea capitaliza ulterior încrederea partenerilor lor şi pe termen lung este mult mai profitabil decât să încerce să profite de un avantaj necuvenit.

► Datorită nevoilor clienţilor noştri, am înţeles că nu puteam să îi dezamăgim pentru că i-am fi pierdut. În timp, am învăţat şi noi cât de importantă este încrederea clienţilor noştri în noi, în produsele noastre, în oamenii noştri şi am încercat să extindem acest principiu şi către furnizorii noştri şi la noi, în departamentele firmei.

► Pentru că vrem să listăm compania, ne-am dat seama că este extrem de important pentru investitorii noştri să fim de încredere, să fim transparenţi, să se poată baza pe responsabilitatea cu care luăm deciziile în cadrul companiei. Deja am făcut primul pas în martie anul acesta şi am avut o emisiune de obligaţiuni care s-a listat cu succes.

 
 

Sergiu Neguţ

cofondator, FintechOS / Associate Dean - Maastricht School of Management Romania

► La început, când pornim un start-up, nu prea avem regulamente, ne facem nişte reguli de lucru ca să putem să încropim ceva, dar toate astea trebuie aşezate pe nişte valori etice corecte.

► Cred că trebuie să avem nişte valori normale, prin care să putem să lucrăm unii cu alţii, să avem încredere unii în alţii. În zona aceasta de lume în care suntem, abilitatea de a avea încredere unii în alţii a ajuns să fie măcinată sistematic şi a ajuns la un nivel foarte jos, care ne face să fim suspicioşi în relaţii. Trebuie să construim, să le dăm oamenilor libertatea şi încrederea oamenilor de a face lucruri.

► Creşterea se bazează pe ideea că trebuie să ai încredere că se va întâmpla ceva şi această încredere funcţionează. Noi trebuie să îi tratăm pe oameni ca şi cum ar fi cea mai bună versiune a lor pentru că doar în felul acesta putem să îi aducem să fie cea mai bună versiune a lor.

 

Lăcrămioara Diaconu

membru al directoratului, Complexul Energetic Oltenia

► Tendinţa este că investitorii se apleacă din ce în ce mai mult asupra acestor indicatori de guvernanţă corporativă şi asupra indicilor de sustenabilitate în general, adică deciziile de investiţii nu se mai fac doar pe baza unor rezultate bune la trimestru sau la an, se fac pe bază de sustenabilitate, care poate să vină de la acele bune practici pe etică şi din punctul de vedere al protecţiei mediului.

► Sunt lucruri care ţin de sustenabilitate care capătă o greutate din ce în ce mai mare. La nivel internaţional, aceste lucruri se întâmplă de ceva vreme şi cred că a venit timpul ca şi în România să se întâmple asta, mai ales când avem în fundal şi greendeals.

► Fără un non-executive board de calitate ridicată, mai ales în companiile de stat, înseamnă că laşi executivul să se descurce singur pentru că nu mai e acel partener cu care să ia deciziile.

 

Radu Hanga

preşedinte, Bursa de Valori Bucureşti

► Pe Bursa de Valori vedem tot mai multe companii tinere, antreprenoriale, care au parcurs un drum, au ajuns la un anumit nivel de dezvoltare. Orice dezvoltare presupune mai multe etape, ajungi la un moment dat în care trebuie să iei o decizie legat de a îţi limita creşterea la resursele pe care le are compania ta şi resursele pe care le are antreprenorul sau a apela la resursele altor oameni pentru a accelera creşterea aceasta. 

► În momentul în care apelezi la banii altor oameni începi să fii parte dintr-o echipă care este parte din businessul tău, o echipă a acţionarilor care au investit bani în compania ta, iar guvernanţa, transparenţa, comunicarea încep să devină elemente cheie. Trăim un proces în care companiile româneşti cresc.

► Vedem că tot mai multe companii vin către Bursa de Valori Bucureşti sau către alte platforme care finanţează cu equity companiile şi vedem creşterea,  îmbunătăţirea şi rafinarea conceptului de guvernanţă.

 

Victor Alistar

membru al consiliului director, Transparency International Romania

► În România avem, de fapt, o problemă de mediu, nu avem o problemă de bune exemple. Sunt foarte multe situaţii în care identificăm o bună practică deja acomodată la mindsetul românesc. Problema este una de mediu, mai amplă.

► Transferul de clauze în contracte nu se face şi cu transferul de cunoştinţe, transferul de înţelegere, de transpunere organică şi atunci ai nevoie să îţi securizezi mediul.

► Am observat dificultatea companiilor mici şi mijlocii, dar nu numai a lor, de a putea să fie perfect updated cu tot ceea ce cere statul şi inspecţia administrativă sau structurile de licenţiere. Cred că am putea face un efort pentru a crea un registru naţional de conformitate.

 

Andreea Pipernea

CEO, NN Pensii

► Conceptul de guvernanţă corporativă, folosit din abundenţă în ultima vreme, a ajuns să însemne un buzzword, lumea nu mai ştie la ce ne referim, dacă este un concept pentru toată lumea sau doar cei care au în gestiune miliarde de euro. Eu cred că, în esenţă, este vorba despre un set de reguli şi de valori cu care operează fiecare dintre noi, atât la nivel de companii listate sau nelistate, cât şi la nivel individual.

► Este un set de reguli şi valori care, în ultimă instanţă, este necesar pentru a asigura încredere şi predictabilitate. Este o ţesătură de care este efectiv nevoie ca să poţi funcţiona în societate.

► Cred că se vede progresul în zona de guvernanţă corporativă, adică evoluţia este pozitivă, dar foarte lentă. Sunt factori mai degrabă externi companiilor care încep să pună presiune pe acest subiect.

AFACERI DE LA ZERO