♦ Turismul de incoming contribuie cu doar 15% la sectorul ospitalităţii, în timp ce masa critică e reprezentată de turiştii autohtoni ♦ Pentru cei care vin, Bucureştiul este în continuare destinaţia preferată.
Staţiunile balneare, vizitele la crame, turismul de aventură, cultură şi istorie, marea, muntele şi tradiţiile locale sunt o parte din paleta turistică a României, însă cunoscute, în special, de români şi mai puţin de străini. Turismul de incoming, adică venirea turiştilor străini în România, contribuie cu doar 15% la sectorul ospitalităţii, în timp ce masa critică e reprezentată de turiştii autohtoni, românii care călătoresc în ţară. În cifre absolute, din 14,4 milioane de turişti care s-au cazat în hotelurile şi pensiunile din România, doar 2,3 milioane au fost străini. „Putem creşte cu 20% pe an, iar în şapte ani putem ajunge la 10 milioane de turişti străini“, susţine Adi Voican, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi fondator al Bibi Touring.
Creşterea însă nu ar trebui să se bazeze pe un turism de volum, ca în Bulgaria sau Grecia, unde pachetele ieftine reuşesc să atragă milioane de oameni în fiecare an. Turismul românesc nici nu ar putea să suporte volume mari de turişti, niciun fel de infrastructură nu ar permite acest lucru, de la drumuri, hoteluri, aeroporturi la atracţii turistice. Asta nu înseamnă totuşi că România nu ar putea atrage turişti, însă nu ar trebui să se uite la cele mai importante destinaţii, care şi-au construit strategia acum câteva decenii şi care au crescut şi menţinut turismul de incoming cu eforturi susţinute an de an. Turismul românesc ar trebui să îşi promoveze punctele tari, care există, şi să vorbească mai puţin de punctele slabe. „Nu ne lipseşte produsul turistic, avem unul chiar bun, sunt lucruri de îmbunătăţit, dar nu stăm rău la acest capitol“, precizează el.
