România, o ţară de necunoscute. Etapa pe baraje. Din circa 2.200 de baraje existente, 370 au autorizaţia expirată şi 532 nu au fost autorizate vreodată. Cele fără deţinător ar trebui să treacă la autorităţile locale, dar acestea nu au bani să le întreţină. Care sunt informaţiile de acum care ar putea anunţa problemele de mâine?

♦ Situaţia barajelor din România riscă să devină încă o necunoscută din dificila ecuaţie a administraţiei naţionale, sute de astfel de structuri având un statut incert, care ridică întrebări privind siguranţa acestor construcţii. 

Dezastrul de la salina Praid, judeţul Harghita, inundată complet în interior în urmă cu o lună de apele pârâu­lui Corund, a readus în atenţia publicului activitatea unor companii de stat, cum este Salrom, dar şi a unor instituţii precum Administraţia Naţională Apele Române. Campionatul de „pa­sa­rea responsabilităţii“ de la o institu­ţie la alta, sport la care România cule­ge medalii de aur, a ajuns la etapa demiterii conducerilor, prima vizată fiind Salrom.

„Dezastrul de la Praid nu a fost un accident natural. A fost rezultatul indiferenţei şi al pasării continue a responsabilităţii. Salrom, Apele Ro­mâ­ne şi ANRM au ignorat aceste avertismente şi şi-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greşit să plătească“, a spus ferm noul ministru al economiei Radu Miruţă.

Această fermitate a declaraţiilor este o altă caracteristică a oricărei conduceri noi în autorităţile de stat locale, iar de obicei acţiunile se opresc tot la fermitatea vorbelor. Dar dezastrul de la Praid este doar vârful aisbergului. ZF a încercat să afle care este, de exemplu, starea la zi a barajelor din România. Acestea sunt informaţiile.