Care mai este rostul resurselor dacă în Mureş consumul industrial de gaze a scăzut cu 55%, în Galaţi cu 47%, iar în Tulcea a devenit aproape inexistent? În perioada 2021-2023, România a pierdut 25% din consumul industrial de gaze. Ce s-a pus în locul acestor consumatori? Vorbe

♦ Azomureş stă închis, Alum Tulcea şi-a suspendat producţia, Liberty Galaţi e în corzi.

Independenţa României faţă de importul de gaze este de fapt un „măr otrăvit“ pentru că ascunde de fapt scăderea consumului industrial. Potrivit datelor publice, în perioada 2021-2023, consumul de gaze la nivel industrial s-a redus cu 25%.

„Avem gaze naturale, hidrocentrale care aşteaptă să fie finalizate, proiecte nucleare în parteneriat cu aliaţi strategici, dar şi potenţialul de a deveni un lider energetic regional în producţia de energie verde“, ne spune Sebastian Burduja, ministrul energiei. Dar la ce folos dacă în Mureş consumul de gaze a scăzut cu 55% pentru că nu se mai fac îngrăşăminte, iar în Galaţi scăderea este de 47%? Fără un plan de a pune aceste resurse la muncă, abun­den­ţa lor este un discurs şi doar o oportunitate de export.

Consumul de gaze intern a fost afectat pe de o parte de pandemie, dar lovitura masivă a fost dată de izbucnirea războiului din Ucraina şi de impactul conflictului asupra preţului gazului. 

„Starea economiei unei ţări, perfor­manţa şi magnitudinea industriei sale pot fi analizate într-un mod foarte sugestiv prin radiografierea consumului de energie din ţara respectivă. Într-o economie dezvoltată, industrializată, consumatorii noncasnici de energie electrică şi gaze naturale, adică fabricile şi platformele industriale, sunt principalii beneficiari ai energiei produse, iar consumul lor este egal proporţional cu producţia lor industrială, succesul lor pe piaţă şi numărul locurilor de muncă pe care le creează. Desigur, fiecare regiune în funcţie de specificul ei economic prezintă alte date de consum şi de producţie, iar această hartă este aici pentru a ne ajuta prin date oficiale în înţelegerea performanţei ţării noastre“, se arată pe portalul energymap.ro, sursa datelor pentru calculele ZF din această analiză. Proiectul, care constă în două hărţi interactive, a fost reali­zat la iniţiativa preşedintelui Comisiei pen­tru energie a Senatului României, senatorul Antal Lóránt, folosindu-se date solicitate de la operatorii de distribuţie, aso­ciaţiile de profil, companiile Transgaz şi Transelectrica, respectiv Autoritatea Na­ţio­nală de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), se arată pe sursa menţionată.