Cheltuielile cu medicina preventivă vor ajunge până în 2030 la o valoare de 3,5 trilioane de dolari, de la 1,2 trilioane de dolari în prezent, pe măsură ce asistenţa medicală va fi centrată pe pacienţi, care vor fi încurajaţi să prevină bolile şi nu să ajungă să le trateze, reiese din raportul “Future of Health”, realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din reţeaua PwC. În aceste condiţii, o cincime din totalul bugetelor de sănătate la nivel global va fi alocată, până în 2030, pentru prevenţie, faţă de 11% în 2021.
În ultimii ani marcaţi de pandemie, sistemele de sănătate au trecut prin schimbări extraordinare, determinate de tehnologie, reglementare şi factori socio-economici. Astfel, se conturează apariţia aşa-numitelor sisteme de sănătate LIFEcare, o convergenţă între wellcare (prevenţie) şi disease care (tratarea bolilor), care, pe lângă sectorul de sănătate, va implica şi sectoarele de tehnologie şi retail & consumer şi în care pacienţii vor primi soluţii personalizate, digitale şi adaptate la viaţa lor de zi cu zi.
Peste 75% dintre directorii din domeniul sănătăţii, intervievaţi în cadrul raportului ”Future of Health”, spun că accelerează adoptarea sistemelor LIFEcare de către state şi că acestea vor ajunge să fie larg răspândite până în 2035, în special în domeniul cardiovascular, al bolilor metabolice, oncologie şi neurologie.
Cum vor arăta sistemele LIFEcare? Care va fi impactul asupra companiilor?
Sistemul wellcare înseamnă monitorizare şi diagnosticare continuă, promovarea unui stil de viaţă sănătos şi prevenire predictivă. Scopul este acela de a menţine sănătatea şi bunăstarea oamenilor care vor avea acces la programe personalizate de nutriţie şi suplimente alimentare, exerciţii fizice prin utilizarea aplicaţiilor digitale de sănătate. Pe lângă companiile de servicii medicale şi biofarmaceutice, domeniul wellcare va deveni de interes tot mai mare pentru producătorii de alimente şi băuturi, companiile de tehnologie şi retailerii de îmbrăcăminte şi echipamente sportive.
De asemenea, viitoarele sisteme wellcare vor urmări parteneriate cu programele de sănătate dezvoltate de companii şi vor ajunge la acorduri de rambursare parţială cu asigurătorii. Totuşi, acest lucru ridică ştacheta pentru furnizorii de wellcare care vor trebui să documenteze impactul pozitiv al ofertelor lor asupra sănătăţii.
Pentru cazurile care nu pot fi prevenite şi care nu sunt prevenite, sistemele de ”disease care” (tratarea bolilor) - similare cu actualele sisteme de asistenţă medicală - se vor concentra şi mai mult pe depistarea precoce şi pe o abordare mai ţintită şi mai personalizată a condiţiilor de sănătate nefavorabile. În timp ce obiectivul de a readuce pacientul la o stare de sănătate mai bună şi îmbunătăţirea calităţii vieţii acestuia rămâne constant, apar trei trei diferenţe cheie.
Prima este că îngrijirea bolilor va însemna o abordare mai integrată a asistenţei medicale - valorificând o gamă mai largă de soluţii de sănătate (inclusiv terapii avansate, soluţii digitale şi medicamente/combinaţii de medicamente personalizate).
Cea de-a doua este că pacienţii vor juca un rol mult mai activ în definirea parcursului tratamentului cel mai potrivit pentru situaţia lor personală. Sprijiniţi de asistenţi digitali de sănătate, aceştia vor putea nu numai să-şi îmbunătăţească starea de bine în timpul tratamentului, dar şi să-şi gestioneze cu succes tratamentul printr-o implicare mai activă şi supravegherea în timp real din partea medicilor. Iar cea de-a treia este că procesul decizional în îngrijirea bolilor nu se va baza doar pe date privind asistenţa medicală, ci va încorpora tot mai mult date personale.
