♦ „Make oil history (fă din petrol istorie – n.red.)" scrie mare pe site-ul Northvolt, fabrica de baterii litiu-ion deschisă în 2021 în micuţul orăşel suedez Skelleftea, aproape de Cercul Polar. Dar până să transforme petrolul în istorie, Northvolt, cel mai mare producător de baterii european, pare că devine el însuşi istorie, după ce doar anul trecut a acumulat pierderi de peste 1 mld. dolari la afaceri de numai 128 de milioane de dolari. Ce nu a mers bine în acest proiect care trebuia să devină un game-changer pentru Europa în cursa ei de tranziţie energetică? Specialiştii din domeniu arată că de fapt tot ce putea merge greşit s-a întâmplat la Northvolt.
„Marea speranţă a Europei în ceea ce priveşte oţinerea independenţei în domeniul bateriilor se luptă acum pentru supravieţurire după ce a anunţat că va tăia 1.600 de locuri de muncă şi îşi va reduce planurile de extindere. Northvolt a fost răsfăţata industriei cleantech europene şi a atras miliarde în finanţări de la cei mai mari producători auto, bănci şi guverne. Azi, când cel puţin un investitor pune sub semnul întrebării relaţia sa cu compania, viitorul Northvolt pare sumbru“, scrie o analiză a Wall Street Journal.
Lansată în 2015 de foşti executivi ai Tesla, Northvolt a deschis mai întâi o fabrică în nordul Suediei. Până la începutul acestui an, nivelul finanţărilor atrase de Northvolt, un start-up până la urmă, a ajuns la colosala sumă de 15 miliarde de dolari. Volkswagen deţine 23% din companie, iar Goldman Sachs sau BMW sunt şi ei investitori. Dar în ciuda unui start care promitea totul, azi Northvolt pare că se îndreaptă spre un zid, recent BMW anulând un contract de 2 miliarde de dolari după ce producătorul de baterii nu a putut să livreze la termen echipamentele promise. Ce s-a întâmplat?
„Am pornit la drum în acelaşi timp, ei înregistrându-se la două săptămâni după noi. Cu toate acestea am avut două strategii complet diferite“, spune Adrian Polec, fondatorul Prime Batteries Technology, singurul producător de baterii din România, cu o unitate de producţie la Cernica. În toamna aceasta, fabrica de la Cernica va ajunge la o capacitate de 2 GWh, o creştere de 10 ori faţă de capacitatea initiţală, iar planul este de a face o nouă fabrică, de 6 GWh, tot aproape de Bucureşti. Tot acest plan se ridică la circa 1 mld. euro şi este cea mai mare investiţie industrială „captată“ de România în contextul tranziţiei energetice.
