♦ OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din România, susţine că de fapt extracţia hidrocarburilor nu reprezintă nici măcar 75% din business, dar nici nu explică în mod clar structura încasărilor. Pe de altă parte, statul vrea banii din profiturile fără precedent.
La o lună după refuzul Austriei de a permite accesul României în spaţiul Schengen, tensiunile dintre statul român şi OMV Petrom, cea mai mare companie locală deţinută de austriecii de la OMV, au ajuns la cote maxime, subiectul fiind acela al taxelor pe care producătorul de petrol şi gaze le-ar datora (sau nu) statului.
La finalul anului trecut, pe 29 decembrie, Guvernul României a emis OUG 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.
„Fără a-şi modifica în mod substanţial structura costurilor şi fără a-şi spori investiţiile, societăţile din Uniune şi sediile permanente care generează cel puţin 75 % din cifra de afaceri din activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor au înregistrat o creştere a profiturilor datorită circumstanţelor bruşte şi imprevizibile ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, reducerii aprovizionării cu energie şi creşterii cererii ca urmare a temperaturilor extrem de ridicate“, se arată în textul Regulamentului publicat încă din octombrie anul trecut. Firmele vizate sunt cele care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, se mai arată în regulament.
Ieri, OMV Petrom a luat prin surprindere Bursa spunând că nu va plăti taxa pentru că extracţia hidrocarburilor nu generează 75% din business. „În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului“, a precizat OMV Petrom.
Prin OUG 186 se stabileşte că în cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022, respectiv din 2023 obţinute din companiile prevăzute în regulament depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%.
În România, OMV Petrom SA este activă în extracţia ţiţieiului, în timp ce OMV Petrom Marketing este activă pe domeniul comerţului cu carburanţi în magazine specializate. Însă potrivit informaţiilor disponibile, tot pe OMV Petrom SA se desfăşoară tranzacţiile cu gaze care nu fac obiectul producţiei interne sau cele cu energie. Pe de altă parte, OMV Petrom Marketing este filială a OMV Petrom, astfel că şi ea s-ar supune în mod normal legislaţiei. Estimările disponibile arată că dacă OMV Petrom ar plăti noul impozit, statul ar încasa undeva la 1 mld. euro. În timp ce compania refuză, Ministerul Finanţelor are o altă opinie. „Transpunerea regulamentului în legislaţia naţional„ vizează întregul sector energetic şi, în speţă toate companiile care activeaz„ în domeniu“, a spus Ministerul Finanţelor la scurt timp după ce OMV Petrom a precizat că nu va plăti noile taxe. Instituţia a spus că potrivit art. 1, alin. (1) din ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplic„ firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activităţi desfăşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 - Extracţia ţiţeiului, 0620 - Extracţia gazelor naturale, 0510 - Extracţia huilei, 1910 - Fabricarea produselor de cocserie şi 1920- Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului.
Până la închiderea ediţiei OMV Petrom nu a explicat exact de ce nu ar trebui să plătească taxa şi care sunt activităţile care aduc peste 25% din cifra de afaceri a companiei şi nici Ministerul Finanţelor nu a precizat clar dacă OMV Petrom va plăti sau nu taxa. Mai mult, cele două părţi nu au precizat dacă au avut vreo consultare anterioară anunţului. Pe de altă parte, în Austria, OMV va plăti către stat o taxă de 150 de milioane de euro. Iar în timp ce în România miza este acest nou scandal pe taxe şi nu lansarea investiţiilor strategice, Turcia face salturi semnificative care îi vor permite să devină un hub de gaze regional.
