Cum schimbă turismul faţa unei comunităţi? Arieşeni, staţiunea din Munţii Apuseni, şi-a triplat numărul de turişti în 15 ani, iar oamenii îşi câştigă existenţa din activitatea turistică. „Noi trăim din turism şi agricultură, a început să fie tot mai bine“

♦ În 2008, unităţile de cazare din staţiune au primit 4.900 de turişti, iar numărul acestora a fost de 14.600 în 2023, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică ♦ În aceeaşi perioadă, numărul cazărilor a crescut de 12 ori.

Munţii Apuseni sunt cunoscuţi pen­tru linişte şi viaţa simplă pe care oamenii încă o au în satele răsfirate de-a lungul lanţului muntos. Cu tradi­ţii încă păstrate pe alocuri şi cu o inter­venţie cât mai mică a lumii moderne, Munţii Apuseni adă­pos­tesc comuni­tăţi care încă nu au re­nunţat la viaţa de sat pentru marile oraşe. Totuşi, peisa­jele de vis ridică întrebarea privind modul în care îşi câştigă existenţa aceşti locuitori, iar în unele cazuri turismul este răspunsul.

Turismul are puterea de a crea busi­nessuri şi conexiuni între membrii comu­nităţii pentru a le oferi o paletă largă de servicii şi produse turiştilor, reprezen­tând astfel un câştig pentru toată lumea. Mai mult, cu ajutorul tu­ris­mului, oamenii din zonele rurale, unde nu există alte ac­ti­vităţi econo­mice puternice, pot avea un nivel de trai bun, iar o astfel de comu­ni­tate care a reuşit să facă din turism o mo­dalitate de a face bani este chiar comu­na Arieşeni, supranumită şi inima Ţării Moţilor. Arieşeni, aflată în judeţul Alba, numără circa 1.400 de locuitori, însă a devenit o atracţie turistică tot mai popu­lară în rândul celor care caută farmecul Munţilor Apuseni. În ultimii 15 ani, co­muna şi-a triplat numărul de turişti. În 2008, unităţile de cazare din staţiune au primit 4.900 de turişti, iar numărul aces­tora a fost de 14.600 în 2023, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În aceeaşi perioadă, numărul de unităţi de cazare a crescut de 12 ori. Dacăîn 2008 Arieşeniul număra doar cinci unităţi de cazare, anul trecut, comuna avea 59 de unităţi în 2023, potrivit aceleaşi surse.

În tot acest timp, nu doar numărul de cazări a crescut, ci şi serviciile şi produsele de care pot beneficia turiştii. Localnicii au deschis restaurante, centre de închirieri ATV-uri, organizează excursii către diferite obiective turistice din zonă, au deschis locuri de joacă pentru copii, magazine cu produse specifice locului, toate destinate turiştilor care ajung în Arieşeni.

Astăzi, o bună parte din veniturile localnicilor vin din turism.

„Abia acum 15 ani a început să devină o zonă turistică tot mai cunoscută. Noi trăim din turism şi agricultură. Acum 15 ani, mulţi trăiau din tăiatul lemnelor. De 4-5 ani, a început să fie tot mai bine. Trăim bine din turism, dar nu am vrea să devină ca alte zone din ţară, foarte aglomerate, noi avem noroc că este parc natural“, spune Emil, 21 ani, care face plimbări cu căruţa către diferite obiective turistice, precum cascade sau ture pe munţi.

Localnicii trăiesc bine din turism, spun aceştia, însă nu vor ca staţiunea să se aglomereze, să existe un număr mare de turişti care ulterior să se traducă şi prin numeroase construcţii de hoteluri şi pensiuni.

Cele care există se bucură de un număr mare de turişti, în special în perioada verii. Deşi staţiunea este cunoscutăşi pentru sporturile de iarnă, având chiar şi pârtii de schi, vremea din ultimii ani nu a mai format un strat generos de zăpadă care să permită practicarea sporturilor de iarnă pe toată perioada iernii.

Cea mai bună perioadă pentru turismul din zonă a fost pandemia, când majoritatea turiştilor români au contribuit la economia locală călătorind mai mult în ţară. La polul opus se află sezonul turistic din acest an.

„Acest an a fost cel mai slab de când am deschis noi în 2003, cred că puterea de cumpărare a românilor a scăzut. Dar dacă este să mă uit în ultimii 15 ani, turismul a crescut foarte mult în zonă, iar în lipsa altor activităţi, oamenii s-au concentrat pe turism pentru a-şi câştiga existenţa din această activitate“, spune Cristina Nicola, proprietara complexului turistic Vank.

Cristina Nicola mai are şi Cămara Moţului, un business prin care realizează manual produse tradiţionale româneşti după reţete vechi adaptate cerinţelor actuale. Economist la bază, ea s-a specializat în producţia de dulceţuri, siropuri, zacuscă ori zarzavaturi, dar şi caşcaval, produse din fructe şi legume sau lapte adunate de prin Munţii Apuseni ori colectate de la producătorii din zonă. Deşi totul a pornit de la dorinţa de a le oferi turiştilor care ajungeau în complexul turistic Vank un suvenir, ulterior s-a transformat într-un business conex activităţii turistice.

Ea este de părere că ar fi necesară o mai mare implicare din partea autorităţilor locale pentru dezvoltarea zonei, mai ales a infrastructurii, multe dintre drumuri fiind neasfaltate. Totuşi, asta nu i-a speriat pe unii să îşi înceapă un business în zonă.

Potenţialul turistic al zonei a atras şi noi investitori în zonă. Nicolae Toldea, un antreprenor din Cluj care activeazăîn industria de ambalaje, a deschis anul trecut cazarea Transylvania House, o unitate cu zece camere şi diferite facilităţi precum pisicină, saunăşi salină.

„Eu sunt din zona Arieşeni şi am deschis unitatea de cazare pentru că am văzut potenţial turistic în zonă. O problemă pe care am întâmpinat-o este lipsa oamenilor, atât la contrucţia unităţii, cât şi la operare. Am fost nevoit să aduc oameni din Cluj pentru construcţie“, spune Nicolae Toldea.

Cu toate că există lipsuri, turismul reuşeşte să fie pentru o comunitate o activitate economică importantă, datorită căreia multe gospodării reuşesc să îşi ducă traiul de zi cu zi.