♦ Anul 2022, cel care a marcat debutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei, este ultimul în care Rusia figurează oficial ca sursă pentru importurile de gaze ale României ♦ Acum, locul Rusiei, cel puţin din punctul de vedere al cantităţilor, este jucat „pe hârtie“ de Bulgaria, care se profilează ca un hub regional important pe piaţa tranzitului de gaze, ajutată de SUA ♦ Oficial, nu se cunoaşte exact sursa gazului care ajunge în România via Bulgaria, dar neoficial oamenii din domeniu spun că se simte „miros de vodcă“ ♦ În esenţă, o piaţă care oricum era destul de opacă a devenit acum şi mai greu de urmărit.
Datele solicitate de ZF de la INS arată cum s-a transformat în anii de după izbucnirea războiului din Ucraina una dintre cele mai importante relaţii comerciale pe care le avea România, cea privind importurile de gaze din Rusia.
Dacă în 2021 România a adus 2,8 miliarde de metri cubi din Rusia, în 2022 cantităţile au ajuns la 370 de milioane de metri cubi, pentru ca în 2023 Rusia să dispară complet din statisticile României privind importurile de gaze. Pe de altă parte, încet-încet locul Rusiei a fost luat în statistici de Bulgaria, dar ceea ce este foarte important de subliniat este că sursa gazului nu este Bulgaria, aceasta fiind doar ţara de tranzit. Dacă în 2021, prin Bulgaria, România a adus 0,67 miliarde de metri cubi de gaze, în 2023 cantităţile au ajuns la 2,59 de miliarde de metri cubi de gaze. Pe scurt, Bulgaria preia acum rolul pe care îl avea Ucraina în tranzitul de gaze, dar în esenţă, gazul este acelaşi, molecula vine tot din Rusia.
„Pot fi gaze din Marea Caspică, LNG din Grecia, gaz rusesc prin TurkStream (conductă care aduce gaz rusesc prin Turcia)“, spune Ion Sterian, directorul general al Transgaz. „Acest gaz care intră în ţară, nu rămâne aici, în cea mai mare parte este la rândul său exportat din cauza evoluţiei consumului intern.“ În acest moment, România nu are nevoie de importuri, producţia internă este aproape suficientă pentru a acoperi un consum tot mai deprimat. Deşi este o schimbare pe hârtie, dispariţia Rusiei din evidenţele oficiale privind importurile de gaze ale României ridică multe întrebări.
„România a semnat în 1971 primul său acord cu Rusia, pentru ca în 1974 să aibă loc primul tranzit. Abia din 1979 putem vorbi de importuri care însă niciodată nu au fost realizate în mod direct, ci prin intermediul a două firme agreate de Gazprom“, expune Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, unul dintre cei mai cunoscuţi speciliaşti din piaţa gazelor, relaţia istorică dintre România şi Rusia pe segmentul gazelor. Practic, pentru prima dată în ultimii 45 de ani Rusia dispare cu numele din rapoartele de import de gaze ale României. În realitate...
„De fapt am înlocuit ţara de tranzit şi nu aş privi neapărat într-un registru pozitiv acest lucru. Am înlocuit Ucraina cu Turcia şi Bulgaria, ceea ce în sine echivalează cu costuri mai mari. Mai mult, sistemul de conducte din Ucraina era deja amortizat“, spune Chisăliţă. Dincolo de acest aspect, mai trebuie luate în calcul câteva lucruri. „Am înlocuit şi nişte companii cu altele, numai că acestea nu mai sunt la vedere. În realitate molecula este tot rusească.“
Chisăliţă spune că gazele care ajung acum în Bulgaria au două surse: Azerbaidjanul şi Rusia, dar în timp ce gazul azer rămâne mai ales în sudul Europei, cel rusesc trece prin România către vestul Europei.
„Avem o declaraţie vamală privind provenienţa gazului, nimic mai mult, dar molecula este cel mai probabil tot din Rusia. Odată cu această schimbare de tranzit, Bulgaria devine o piaţă importantă, dar şi România are rolul ei mai ales pentru pieţele din vest“, mai spune Chisăliţă.
De altfel, sunt mai multe mişcări care pregătesc Bulgaria să devină un hub regional relevant pentru tranzitul de gaze. Recent, bulgarii au semnat două contracte de circa 270 de milioane de dolari cu compania de consultanţă în construcţii americană Hill International. Scopul contractului este de a modifca reţeaua de conducte de gaze a Bulgariei astfel încât să poată transporta GNL (gaz natural lichefiat) adus în Grecia de către SUA sau din alte surse spre nord către România şi mai departe către Ucraina şi Europa de Est.
„Folosind infrastructura existentă din Grecia până în Ucraina, Coridorul Vertical va face ca GNL-ul importat prin Grecia să umple depozitele semnificative din Ucraina, ceea ce va deveni o nouă sursă de gaze pentru Europa Centrală şi Balcanii de Vest. Acest lucru va juca un rol crucial pentru îndeplinirea obiectivului UE de a se decupla total de gazul rusesc începând cu anul 2027“, a spus Geoffrey R. Pyatt, US Assistant Secretary pentru resurse energetice, citat de publicaţia online Global Construction Review. Mai departe, un articol realizat la începutul acestui an de către platforma Euractiv arată că Bulgaria va deveni din 2025 cea mai importantă rută prin care gazul rusesc va ajunge în UE, în contextul în care tranzitul prin Ucraina va fi complet eliminat până la finalul acestui an.
„Pe termen lung, Bulgaria va deveni o ţară de tranzit importantă care va asigura livrările către România, Moldova şi alte state din sud-estul Europei“, se mai arată în analiza Euractiv. Practic, locul Ucrainei în peisajul de tranzit al gazului la nivel european este acum luat de Bulgaria.
