Analiştii economici sunt de părere că majorarea galopantă apreţurilor la carburanţi poate duce România din nou în recesiune,calificând avantajul naţional de a avea rezerve proprii ca fiindaproape nul.
Benzina şi motorina comercializate în România au atins maximeistorice, unele sortimente de carburanţi apropiindu-se vertiginosde pragul de 6 lei pe litru, după ce de la începutul anului au fostaplicate cinci creşteri de preţuri. În mai puţin de 1 săptămânăPetrom a aplicat două creşteri de preţ, una de 9 bani şi alta de 8bani, la benzină.
Totodată, violenţele din Africa de Nord au dus ieri barilul depetrol la 116 dolari, existând temeri ca acesta să depăşeascănivelul de 147 de dolari atins în 2008.
România, care produce prin intermediul Petrom aproape jumătatedin necesarul de petrol, pare a nu avea niciun avantaj, cel puţinla nivelul preţului pe care îl plăteşte consumatorul, în comparaţiecu ţări sărăce în resurse care sunt obligate la importuri majoreaşa cum este cazul Bulgariei, Ungariei, Poloniei sau al altor ţărimembre ale UE.
"Nu avem avantaje din faptul că avem rezervele de petrol aici.Nu vorbim despre locurile de muncă sau despre faptul că într-osituaţie de oprire a livrărilor, România s-ar descurca, ci deavantajul pe care îl are consumatorul final în preţ. Dacă am aveadependenţă totală de import, atunci poate că nu am mai avea preţuriadministrate aşa cum este în cazul gazelor naturale", a spus DanielDăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe.
Reprezentanţii Petrom, cea mai mare companie locală, explicăînsă faptul că preţul carburanţilor nu are legătură cu rezervele depetrol, ci cu condiţiile din piaţă. Scumpirea carburanţilor şimăsurile de tăiere a costurilor au adus în conturile Petrom unprofit net de peste 520 de milioane de euro la finele lui 2010, de2,6 ori mai mare decât în anul anterior, un nivel record atins încel de-al doilea an consecutiv de recesiune a economiei locale.
"Preţul final al carburanţilor nu are legătură cu rezervele depetrol, ci cu condiţiile de piaţă. Preţurile Petrom urmăresccotaţiile internaţionale la produse petroliere, respectiv labenzine şi motorine. Avantajul rezervelor locale este stabilitateape care o conferă României în situaţii de criză. Prin menţinereaunei producţii locale de ţiţei, cu investiţii semnificative, Petromcontribuie la asigurarea securităţii energetice a României. Maimult, în contractul de privatizare al Petrom se precizează că însituaţii de criză, când nu mai avem acces la resurse din import,prioritatea este piaţa românească", mai spun oficialii Petrom.
Totodată, industria extractivă angajează zeci de mii de oamenidirect şi indirect alte mii. De exemplu, numai Petrom lucrează cupeste 17.000 de furnizori, dintre care majoritatea sunt companiiromâneşti pentru lucrările pe care le derulează. În perioada2005-2010, contribuţia la bugetul de stat realizată de Petrom afost de peste 9 miliarde de euro, iar investiţiile realizate aufost de circa 6 miliarde de euro.
Ministerul Economiei, instituţie care încă mai controlează circa20% din acţiunile Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolierălocală, are doi reprezentanţi în structurile înalte ale companiei,numiţi încă din vremea mandatului lui Adriean Videanu, care, celpuţin teoretic, au posibilitatea să exercite controlul asupramodului în care directoratul conduce firma. Marian Ţurlea şiGheorghe Ionescu sunt aceşti membri. Primul, întrebat recent de ZFdacă are vreo atribuţie în ceea ce priveşte politica de preţuri aPetrom, a spus că ar trebui contactat biroul de presă al Petrom înlegătură cu activitatea sa în Consiliul de Supraveghere iarGheorghe Ionescu a declinat indirect întrebările ZF. Potrivitinformaţiilor din presă, Ionescu este un bun prieten şi partener deafaceri al lui Videanu, fiind totodată tatăl cunoscutului Syda,care ar fi avut o relaţie cu Elena Băsescu, fiica preşedinteluiTraian Băsescu.
Cei mai ieftini dintre cei scumpi
Statisticile europene arată că deşi România are o parte dinresursele necesare chiar în subsolul propriu, preţurile suntaproape la fel de mari ca în orice altă ţară europeană care nu arerezerve.
Cu toate acestea sunt şi exemple, aşa cum este Danemarca, undepreţurile sunt chiar mai mari decât media europeană, deşi ţara arerezerve considerabile. Pe de altă parte, în ţări precum Rusia sauArabia Saudită, stăpânele unor rezerve de petrol uriaşe, preţurilepe care le plătesc consumatorii sunt de circa 0,6 euro pe litrul debenzină, de două ori mai puţin decât în România, respectiv de 0,09euro pe litru, de 13 ori mai puţin.
"Nu ai cum să compari România cu Rusia sau cu Arabia Saudită.Rusia îşi permite să practice astfel de preţuri pentru că îşialimentează singură piaţa internă, iar exporturile le face lacotaţiile internaţionale. La fel şi Arabia Saudită. România nu esteîn situaţie Rusiei", explică Dăianu.
Acelaşi răspuns vine şi din partea Petrom.
"Nu se pot face comparaţii între ţări membre ale UE şi ţări dinafara UE. Pentru relevanţă, ar trebui comparate ţări din UE. Deexemplu, Danemarca, care este net exportatoare de ţiţei, areprintre cele mai mari preţuri la carburanţi din UE. În contextuleconomic curent, dificil atât pentru companii, cât şi pentruconsumatori, facem toate eforturile pentru a menţine preţurilenoastre printre cele mai mici din Europa şi România. Cu toateacestea, România este parte integrantă din piaţa europeană acarburanţilor, iar aceasta este afectată de evoluţiile politiceinternaţionale", spun oficialii singurului producător local depetrol şi gaze.
Revenirea recesiunii?
Analiştii avertizează că dacă s-ar trece la preţuri administratede stat în România, ceilalţi jucători din piaţa petrolului, aşa cumeste cazul ruşilor de la Lukoil sau a Rompetrol, nu ar mai aveaniciun motiv pentru care să vândă produse pe piaţa locală, ceea cear putea provoca o criză de alimentare cu carburanţi.
"Creşterea preţurilor la carburanţi şi la alte produse de bazăeste cea mai nocivă pentru o ţară cum este România şi ar putea aveaca efect omorârea relansării economice care este oricum firavă",explică Dăianu.
La rândul lor, alţi analişti financiari spun că revenirearecesiunii nu este un lucru imposibil în condiţiile creşteriigalopante a preţurilor la petrol.
"Impactul va fi foarte rău asupra creşterii economice. Suntmulte industrii care nu au timp să se ajusteze de la o săptămână laalta. Orice activitate este legată de transporturi. În uneledomenii se consumă direct hidrocarburi, cum ar fi generarea deenergie electrică. Au mai existat cazuri de creştere a preţuluipetrolului şi au fost găsite soluţii, dar este nevoie de timp şi deinvestiţii. Consecinţa creşterii preţului este o reducere acreşterii economice. Se discută chiar despre posibilitatearevenirii recesiunii. Şi nu doar în România", spune analistulfinanciar Aurelian Dochia.
El apreciază că o consecinţă foarte gravă se va vedea la nivelulproduselor alimentare, creşterea preţurilor combustibililor urmândsă se traducă în creşterea preţurilor acestor produse, încondiţiile în care există deja o criză incipientă în aceastăindustrie.
Îngheţarea preţurilor goleşte piaţa debenzină
Dan Bucşa, şeful departamentului de cercetare al Bancpost, spunecă impactul imediat al creşterii preţului petrolului va ficreşterea deficitului României în comerţul cu produsepetroliere.
"Cantităţile de produse petroliere importate şi exportate deRomânia au o elasticitate slabă la modificarea preţului petrolului,ceea ce înseamnă că variaţia preţului este transferată în variaţiavalorii tranzacţiilor. Deoarece România înregistrează un deficit încomerţul cu produse petroliere (între 1 şi 2,5 mld. euro înperioada 2006 - 2008, aproximativ 1,8 - 1,9 mld. euro în 2010),scumpirea petrolului pe pieţele externe conduce la creştereadeficitului în comerţul extern cu produse petroliere."
Bucşa a spus la rândul său că impactul pe termen mediu şi lungal creşterii preţului petrolului va fi încetinirea creşteriieconomice globale prin creşterea preţurilor de producţie şi atarifelor de transport, precum şi prin reducerea cererii agregate(afectate de creşterea preţurilor şi reducerea puterii decumpărare). Pe de altă parte, analiştii financiari spun că statulare la dispoziţie foarte puţine pârghii pentru a controlaescaladarea preţurilor.
"Îngheţarea preţurilor la carburanţi pe de altă parte este unlucru foarte complicat pentru că rişti să nu mai ai piaţaalimentată. Numai în cazul unor crize sociale sau a unor conflictes-ar putea face astfel de lucruri. La fel, dacă statul scadetaxele, îşi diminuează veniturile", explică Dăianu. În acestcontext, Dăianu crede că România nu are mari şanse de una singurăîn lupta cu preţurile carburanţilor.
"România nu poate să facă mare lucru. Este necesară o politicăla nivelul UE prin care să fie promovate măsuri de ţinere subcontrol a preţurilor prin diminuarea speculaţiilor şi prin care săexiste negocieri cu statele producătoare şi exportatoare în vedereacreşterii producţiei acestora pentru a duce astfel la o diminuare apreţurilor", este de părere Dăianu.
De altfel, la sfârşitul lunii trecute SUA au cerut ţărilorproducătoare de petrol, inclusiv membrilor OPEC (Organizaţiaţărilor Exportatoare de Petrol), să majoreze livrările de ţiţeipentru a putea echilibra astfel creşterea accelerată a preţuluicauzată de conflictele din Africa de Nord, oficialii americanitemându-se de impactul pe care preţurile mari la petrol l-ar puteaavea asupra revenirii economice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
