♦ Sebastian Burduja, ministrul energiei: „Avem gaze naturale, hidrocentrale care aşteaptă să fie finalizate, proiecte nucleare în parteneriat cu aliaţi strategici, dar şi potenţialul de a deveni un lider energetic regional în producţia de energie verde“ ♦ Întrebare: Cine consumă gazele naturale, energia din viitoarele centrale hidro sau nucleare şi toată energia verde, când totul e pe minus? ♦ Potenţialul energetic local fără conectarea acestuia la modalităţi de a crea valoare adăugată din resurse nu înseamnă creştere economică pentru România, ci export către cei care ştiu să pună la lucru această energie.
Scăderea preţului la energie trebuie să fie principala miză la nivelul UE pentru redresarea industriei sale. Mecanismul certificatelor de emisii de CO2, modelul de funcţionare a pieţei de energie şi modul de formare a preţului trebuie revizuite pentru a fi evitat un colaps economic de dragul protejării mediului. Tranziţia de la cărbuni spre verde se face prin investiţii în centrale pe gaze şi nucleare, stocare şi reţele, fără a închide nimic înainte de a pune în funcţiune unităţi noi. Priorităţile europene trebuie redefinite, spune într-o nouă luare de poziţie Sebastian Burduja, ministerul energiei.
Declaraţiile lui Burduja vin în contextul în care, odată cu instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, schimbarea priorităţilor celei mai puternice economii a lumii îndeamnă la revizuiri de planuri pentru tot globul. „We will drill, baby, drill“ (vom fora dragilor, vom fora) a fost una dintre cele mai puternice declaraţii făcute de Trump odată cu preluarea mandatului de preşedinte al SUA, dorinţa sa fiind de a retrage cea mai puternică economie a lumii din Acordul de mediu de la Paris. „Vom duce preţurile jos, ne vom umple rezervele strategice din nou, până la vârf, şi vom exporta energie americană peste tot în lume.
Vom fi din nou o naţiune bogată şi exact acel aur negru care zace sub picioarele noastre ne va ajuta să atingem asta“, a mai spus Trump. Mişcarea făcută de el nu este o surpriză, dar este un moment în care Europa, dependentă de importuri de energie, trebuie să îşi reevalueze politicile sale aliniate decarbonizării. Pe termen lung, ideea de a trece spre energia verde, pentru un continent dependent de energia altora, este corectă, dar ritmul s-a dovedit a fi infernal, iar preţul plătit de industrie şi competitivitatea sacrificată, fac ca Europa să se îndrepte mai degrabă spre un colaps decât spre noi zone de dezvoltare.