Companii

Sebastian Mahu, Iulius Group: Pandemia a scos unii indicatori din tipare. Coşul mediu de cumpărături a crescut şi cu 50%, iar numărul de magazine accesate de un vizitator a rămas la fel

Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius: Chiriaşii care au avut şi au cele mai multe probleme sunt cei care nu au reuşit să găsească soluţii să repornească motoarele în toamna anului trecut. În mare parte sunt cei locali, cu acces limitat la resurse.

Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius: Chiriaşii care au avut şi au cele mai multe probleme sunt cei care nu au reuşit să găsească soluţii să repornească motoarele în toamna anului trecut. În mare parte sunt cei locali, cu acces limitat la resurse.

Autor: Alina-Elena Vasiliu

14.07.2021, 00:05 451

♦ Sebastian Mahu: S-a vorbit mult despre propunerea de revitalizare a Romexpo, lansată de Camera de Comerţ şi Industrie a României, însă în acest moment nu avem un contract activ, iar focusul nostru a fost mutat în totalitate pe proiectele pe care le avem în diferite stadii de dezvoltare.

Pandemia a schimbat comporta­men­tele tuturor actorilor din eco­nomie, ducând unii indicatori la re­zul­tate-record, este constatarea gru­pului Iulius, un dezvoltator care de­ţine mai multe proiecte imobiliare în România.

„Indicatori care timp de 15 ani au evo­luat infim de la an la an acum au ieşit din orice tipare. De exemplu, coşul mediu de cumpărături a crescut şi cu 50%, iar numărul de magazine accesate de un vizitator a rămas la fel“, spune Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius.

Spre deosebire de sectorul de birouri, unde activitatea a putut fi transformată în work from home sau în sistem hibrid, segmentul retail a fost mai greu încercat. În afara celor apro­ximativ trei luni de inactivitate, pro­vocarea în retail a fost lanţul de dis­tribuţie, puternic afectat de restricţii.

„Chiriaşii care au avut şi au cele mai multe probleme sunt cei care nu au reuşit să găsească soluţii să re­por­nească motoarele în toamna anului tre­cut. În mare parte sunt cei locali, cu acces limitat la resurse“, adaugă Sebastian Mahu.

În viziunea sa, în sectorul birou­ri­lor se va face o trecere către birouri cu amenajări diferite, cu mai puţine staţii de lucru, dar cu spaţii cola­bo­rative pentru echipe, birouri care sea­mănă mai mult cu o casă decât cu o fabrică.

„În retail, credem că vom avea spaţii care să reprezinte amprenta fi­zi­că şi să exprime experienţa de brand. Şi aici amenajarea va fi din ce în ce mai im­portantă, la fel şi interacţiunea cu bran­dul, aspecte care vor crea diferen­ţie­re în piaţă. În acest domeniu cre­dem că vor creşte extremele, mai exact proiectele dominante, bine înfipte în co­munitate, dar şi locaţiile axate pe proximitate, retail parkurile.“

Alinierea clădirilor la standardele de siguranţă, suspendarea chiriei pe segmentul de retail pe durata stării de urgenţă şi mizarea pe zonele de petrecere a timpului liber au fost primele măsuri pe care Iulius Group le-a luat atunci când s-a instalat pandemia.

„Una dintre cele mai mari provocări a fost să găsim soluţii prin care să ne ajutăm partenerii să treacă prin pandemie. Prin urmare, am ajuns la 99.2% rata de ocupare şi am revenit la un trafic de vizite aproape de nivelul lui 2019, în lunile mai/iunie.“

Sebastian Mahu spune că se raportează la anul 2019, pentru că o comparaţie cu 2020 ar fi irelevantă, ţinând cont de contextul economic, care a dat indicatorii peste cap.

„Faţă de 2019, cifrele pe trafic s-au pliat estimărilor noastre, cu un Q1 (primul trimestru al anului – n. red.) care a pornit foarte greu, în condiţiile continuării unor limitări generate de starea de urgenţă, însă cu un Q2 crescând vertiginos. Practic, din punct de vedere comercial, mai şi iunie au fost la nivelul lui 2019 pe marea majoritate a ariilor, inclusiv partea de fashion pentru evenimente, sector care a suferit cel mai mult până acum.“

Sectorul HoReCa şi-a revenit foarte bine, mai ales pe fondul nevoii resimţite de clienţi de a ieşi, a socializa, a călători, iar alte segmente care fac performanţă şi au condus şi în pandemie sunt sport, decoraţiuni, cosmetică şi bijuterii, adaugă Sebastian Mahu.

„Ca strategie, am ajustat şi continuăm să facem asta cu metrii pătraţi destinaţi anumitor arii, astfel încât să ne pliem pe noile cerinţe şi nevoi ale pieţei. Am deschis centre eMAG în majoritatea proiectelor noastre, avem parteneriate cu serviciile delivery pe zona de food şi încurajăm chiriaşii să se optimizeze cu sisteme de click&collect. Creşterea online-ului este o oportunitate din care cred că şi magazinele fizice câştigă, pentru că este dificilă diversificarea aceasta a mediilor de decizie privind achiziţia, însă fiecare are importanţa sa, iar retailerii au înţeles acest lucru.“

Grupul Iulius deţine proiectele mixte Palas din Iaşi şi Iulius Town din Timişoara, dar şi mallurile sub brandul Iulius din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava şi câteva clădiri de birouri. Din 2017, Iulian Dascălu împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe.

„Chiar acum un an, în plină pandemie, am demarat lucrările la Palas Campus, o investiţie de 120 de milioane de euro într-un proiect mixt, care va livra 54.000 mp de birouri premium şi 6.000 mp de retail. Dezvoltat tot la Iaşi, în apropierea primului ansamblu de regenerare urbană din România – Palas, proiectul a avansat semnificativ.“

La începutul acestui an, Iulius a început şi dezvoltarea a două proiecte sub numele Family Market, în judeţul Iaşi. O piaţă cu potenţial este şi Bucureştiul însă Sebastian Mahu spune că acum nu este de actualitate o investiţie aici pentru grupul Iulius.

„S-a vorbit mult despre propunerea de revitalizare a Romexpo, lansată de Camera de Comerţ şi Industrie a României, însă în acest moment nu avem un contract activ, iar focusul nostru a fost mutat în totalitate pe proiectele pe care le avem în diferite stadii de dezvoltare.“

Patru din opt proiecte dezvoltate de grupul Iulius, compania deţinută de Iulian Dascălu, au înregistrat pierderi în 2020, în vreme ce celelalte patru şi-au redus profiturile anul trecut comparativ cu anul precedent, arată o analiză ZF pe baza datelor transmise de reprezentanţii dezvoltatorului.

Componentele de retail din Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara, alături de zona de birouri a aceluiaşi proiect din oraşul de pe Bega şi de centrul comercial Iulius Mall din Iaşi au raportat pierderi între 2,6 milioane de lei (birourile din Iulius Town Timişoara) şi 23,6 milioane de lei (retailul din acelaşi complex).

Ca cifră de afaceri, cea mai mare a fost în 2020 generată tot de retailul din Iulius Town Timişoara - 118 milioane de lei mai exact, în scădere de la 130 de milioane de lei în 2019.

În total, toate proiectele imobiliare dezvoltate de Iulius Group - din care o parte sunt împărţite la nivel de acţionariat şi cu fondul sud-african Atterbury Europe - au generat anul trecut afaceri de 522 de milioane de lei, cu 12% mai puţin faţă de 2019. Tot cumulat, aceleaşi proiecte au adus un profit de 6 milioane de lei în 2020, de la 70 de milioane de lei în 2019 şi 434 de milioane de lei în 2018.

Singurul avans al afacerilor a fost raportat pentru componenta de birouri din Iulius Town Timişoara, de la 52 de milioane de lei la 64 de milioane de lei. Cele mai abrupte scăderi se remarcă la proiectele de retail, pe fondul tuturor restricţiilor impuse din cauza pandemiei de COVID-19.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO