Ajutoarele de stat sunt instrumental care îşi propune să egalizeze statele membre ale Uniunii Europene din perspectiva dezvoltării economice, spune Sebastian Popescu, Partner, Grants and Incentives Advisory, EY România, iar această egalizare chiar funcţionează şi România, în comparaţie cu alte ţări din regiune, are şi anumite avantaje când vine vorba despre aceste ajutoare.
„Atât ajutoarele de stat, cât şi fondurile europene şi PNRR îşi propun să egalizeze statele membre din perspectiva dezvoltării economice, iar această egalizare chiar funcţionează. România are un avantaj semnificativ faţă de alte zone din regiune dacă ne uităm din perspectiva ajutorului de stat. România este singura ţară din regiune care acordă subvenţiile sub formă de cash. În Ungaria, Cehia, Polonia sau Slovacia, subvenţiile sunt date printr-un mix de cash şi scutiri de taxe. În România, un investitor poate obţine un ajutor de stat de până la maxim 70% din valoarea investiţiei, în timp ce în alte ţări vorbim de 40-50%”, a detaliat el în timpul conferinţei ZF TOP Tranzacţii 2024.
Ajutorul de stat te poate ajuta să produci mai ieftin. În absenţa ajutorului de stat, anumite investiţii nu ar fi putut fi realizate, acesta fiind şi unul dintre principiile Comisiei Europene.
Începând de anul acesta, focusul s-a dus în zona de active. Schema 807 s-a prelungit cu o nouă schemă valabilă pentru următorii trei ani de zile, care are un buget de 450 mil. euro, bani care se vor da anual - câte 150 mil. euro - companiilor din industria manufacturieră.
În ultima vreme s-a văzut că balanţa de plăţi a României a suferit dezechilibre semnificative. Autorităţile se uită în zona de domenii de activitate care ar putea corecta această balanţă comercială, adică domenii în care importurile sunt semnificativ mai mari decât exporturile, cum ar fi industria chimică, construcţii metalice sau prepararea de hrană animală. O altă industrie în care va fi nevoie în următorii ani de finanţare este industria materialelor de construcţii.
Cred că zona de R&D ar merita să fie subvenţionată pentru că există potenţial, proiecte, cerere din partea companiilor şi este o zonă care creează valoare adăugată pentru România şi, în plus, nu am avut parte real de-a lungul ultimilor 15 ani de nicio schemă pentru zona de R&D.
La început, ajutorul de stat era foarte mult direcţionat către companiile multinaţionale. Criteriile de intrare a companiilor pentru a beneficia de aceste ajutoare erau foarte restrictive - exista un nivel minim de investiţie de 30 mil. euro şi ele erau obligate să creeze minm 300 de locuri de muncă. Astfel, pentru antreprenorii români era dificil să intre pe această piaţă.
Între timp, mediul antreprenorial a suferit un proces de maturizare, iar criteriile de intrare s-au schimbat. Acum discutăm deja de o echilibrare, întrucât mediul privat românesc are circa 47% din fonduri, iar restul merg către companiile multinaţionale.
