Pe culoarele centrului de cercetare Daniel Carasso deţinut deDanone aproape de Paris, un afiş se repetă la fiecare câţiva metri.Protagonistul este un băieţel de culoare, cu un dinte lipsă carezâmbeşte larg. Pe afiş mai apare, însă la dimensiuni mai mici unbaton. Misterul afişului este dezlegat de către Francois Colomban,R&D Dairy Food Design Director al centrului de cercetare delângă Paris.
Compania, cel mai mare producător din industria lactatelor dinlume, cu o cifră de afaceri de 17 mld. euro în 2010, a lansat unnou produs în Senegal, un baton de 50 de grame sub formă de pastă,care se adresează şcolarilor din această zonă. Afişul anunţăpractic finalizarea acestui proiect.
Produsul face parte din categoria celor lansate de producătorulfrancez în pieţele mai puţin dezvoltate, iar preţul este astfelfixat încât să poată fi plătit cu o singură monedă (în acest caz 8eurocenţi). Batonul va fi vândut de către comercianţi ambulanţi,mulţi dintre ei chiar mame ale copiilor.
"Este un model experimental, dacă merge îl putem extinde înţările din jurul Senegalului. Ne gândim chiar şi la India", a spusColomban, care lucrează în cadrul companiei franceze de 25 deani.
La picnic cu Danone
În România, modelul îmbrăcat însă în altă formă funcţioneazădeja. Casa Bună, spre exemplu, este un produs lansat în urmă cucinci ani şi care se putea cumpăra în momentul lansării cu osingură monedă (50 de bani).
Prin "mâinile" lui Colomban trec produsele lansate de Danonepeste tot în lume. El împarte biroul cu alţi patru oameni, iarpentru prima dată primeşte presa înăuntru. "În viitor mâncareatrebuie să fie mai mult vegetală. Acum mâncăm prea multe proteineanimale", răspunde el încercând să facă o predicţie legată deviitor.
Colomban este unul dintre cei 600 de angajaţi ai centrului de laParis, acolo unde compania descoperă şi testează noi iaurturi.
Practic treaba acestei facilităţi este să găsească noi formulede iaurt, pe care apoi să le adapteze diferitelor pieţe unde vor ficomercializate. Aici s-au născut branduri precum Activia (în 1995),Actimel (în 1994), ambele prezente şi în România.
Localizat la aproximativ jumătate de oră de Paris, centrul decercetare este cel mai mare din reţeaua internaţională a Danone.Drumul până acolo seamănă mai degrabă cu mersul la picnic la ţară,deoarece oriunde priveşti, observi doar câmpuri verzi. Mai multchiar, centrul este poziţionat lângă un lac, vizibil din birourileangajaţilor prin faţada de sticlă. S-ar putea spune că cei 600 deangajaţi chiar merg zilnic la picnic, deoarece cantina, situată înaceeaşi incintă este şi mai apropiată de spaţiul verde. În afară decâmpuri, vecinii Danone sunt doar americanii de la Kraft cărorafrancezii le-au vândut divizia de biscuiţi în 2007.
Biscuiţii, ca şi pastele şi berea, au dispărut treptat dinoferta companiei, care în prezent se bazează pe lactate şi peportofoliul de ape minerale (cel mai cunoscut brand fiindEvian).
Altă piaţă, altă reţetă
Danone îşi adaptează "reţeta" produselor atât pieţei pe careactivează, cât şi la anumite intervale de timp. Adaptarea reţeteila fiecare piaţă aduce şi schimbări de nume. Ceea ce companianumeşte generic brand pentru copii de la 3 la 8 ani poate lua formeprecum Danonino în Spania, România şi Mexic sau Danonki(Polonia), Danino (Africa de Sud) sau Petit Danone (Japonia).
Potrivit datelor prezentate de Laure Burtin, nutrition brandsgroup leader Danone Research, în România, printre ingredientelecare au suferit modificări în reţeta Danonino, produs lansat defrancezi la nivel mondial în urmă cu 40 de ani, se află zahărul, alcărui procent a scăzut de la 15,5% la 13,2%. "Când se scoate unprocent de zahăr se modifică gustul. Totul trebuie făcut pas cu pasastfel încât consumatorul să se obişnuiască cu gustul."
Cum se descoperă un nou iaurt
La baza preparării iaurturilor stau bacteriile, păstrate decompanie în spaţii speciale încă din 1919. Pe tot parcursulvizitei, reprezentanţii companiei spun că bacteriile folosite suntdin categoria celor "bune", adică probioticele, nu a celor careîmbolnăvesc organismul.
Jean-Michel Faurie, Danone research expert culture, fermentation& progiotics, explică faptul că în acest centru se deruleazăsute de proiecte pe an, care înainte de a intra în producţia demasă sunt testate pe liniile de producţie special amenajate înacest sens.
Pentru a ajunge în magazine, noile produse trebuie să treacă şitestul consumatorilor, în special pe cel al copiilor, care suntaduşi aici pentru a face degustări. În faza considerată încăexperimentală, producţia de iaurt poate fi asemănată cu cea auto,după cum remarcă Laurent Schmitt, responsabil de facilitatea pilot."Înainte să industrializăm, producem la scară redusă pentru a testareacţia consumatorilor." Părerea la finalul vizitei estesintetizată de către unul dintre cercetători: nu munca în sine estecea mai dificilă, ci să explici în ce constă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
