Companii

Şeful CFR SA, plătit cu 9.000 de euro lunar, a făcut pagină de Facebook şi a schimbat 32 de coşuri în Gara de Nord. Pasagerii: „Peroane murdare, persoane fără adăpost, trenuri care întârzie“

Şeful CFR SA, plătit cu 9.000 de euro lunar, a făcut pagină de Facebook şi a schimbat 32 de coşuri în Gara de Nord. Pasagerii: „Peroane murdare, persoane fără adăpost, trenuri care întârzie“

GALERIE FOTO

Autor: Mirabela Tiron

31.07.2013, 18:30 4034

„Gara mi se pare murdară, văd multe persoane fără adăpost care nu au ce căuta în gară, ce ocupă scaunele. Nu am mai circulat de peste cinci ani cu trenul, dar acum îmi aştept soţia care vine din Galaţi. Nu am remarcat vreo schimbare a gării de când nu am mai fost pe aici“, a spus Răzvan, 42 de ani, de profesie inginer, care aştepta pe peron. El precizează că a mai văzut în Europa gara din Lisabona (Portugalia), „modernă, nu ca a noastră“, de unde pleacă atât metroul, cât şi trenul. Deşi arhitectura staţiei feroviare Bucureşti Nord (cu o suprafaţă de 56.800 mp, comparabilă cu a unui mall bucureştean)  o imită pe cea a Gării de Nord din Paris, lipsa investiţiilor a dus la degradarea gării.

„Noua conducere şi-a propus moder­nizarea Gării de Nord, atât ca obiectiv din cadrul patrimoniului feroviar în sine, cât şi ca po­ziţionare în conştiinţa publicului bucu­reştean şi a călătorilor care intră în Capitală prin Gara de Nord. Astfel, au fost imple­mentate măsuri atât la nivel comunicaţional, cât şi administrativ“, au transmis oficialii de la biroul de comunicare al CFR SA, care admi­nistrează Gara de Nord.  A început în­lo­cuirea chioşcurilor de la capetele peroa­nelor din Gara de Nord cu unele noi, „cu un aspect civilizat şi cu un grad mai mare de utilitate pentru călători“, potrivit CFR SA, care a mai precizat că lucrează la rea­me­najarea holului principal, prin revopsirea pereţilor şi schimbarea bannerelor publi­citare.

De la jumătatea lunii aprilie, compania se află sub management privat, format din preşedintele Sorin Mîndruţescu (CEO la Oracle România), George Micu, director general al CFR SA (fost şef la CFR Marfă), Jiru Enache (secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice), Peter Weiss (fost director al Bancpost şi RBS România) şi Peter Raimund Kubinschi (vicepreşedinte executiv al Nextebank).

Potrivit tabelului cu indemnizaţiile de conducere aferente primului trimestru şi făcut public de Ministerul de Finanţe, directorul general al CFR SA avea o remuneraţie lunară brută de 14.400 de euro. Fostul ministru al transporturilor Relu Fenechiu declara în iunie că acesta ar fi fost salariul grecului Sophocleus, primul manager numit şi apoi respins, cel al lui Micu fiind de 8.900 de euro (fără a preciza dacă este vorba de cel net sau brut). Oficialii CFR SA nu au trimis răspuns la solicitarea ZF legată de salariul directorului general.

Ce spune preşedintele CFR SA

Întrebat de ZF dacă îi place cum arată Gara de Nord, Sorin Mîndruţescu, pre­şedintele CFR SA, a răspuns „sigur că nu îmi place“, menţionând că „nu sunt bani“.

„În ultimii 20 de ani nu s-au făcut investiţii în gară. Noi am făcut în trei luni cât ne-a permis bugetul“, a spus Sorin Mîn­dru­ţescu. El a mai menţionat că a fost introdus internet wi-fi gratuit, Gara de Nord fiind singura din ţară care are acum wi-fi gratuit, şi s-a  făcut şi o pagină de Facebook pentru a colecta input-ul pasagerilor. El a mai menţionat că s-a înfiinţat un departament de marketing, dar şi că i-a adus la masă pe toţi oficialii pentru a se găsi o soluţie la problema taximetriştilor pirat şi la cea legată de per­soa­nele fără adăpost, asta deşi, aşa cum pre­cizează el, ce este în afara gării (taxiurile - n.red.) nu reprezintă pro­blema gării.

S-au implementat măsuri la nivel comunicaţional, după cum au transmis şi reprezentanţii de la biroul de presă al CFR SA

„În premieră, Gara de Nord are propria reţea de internet wi-fi la care publicul are acces gratuit. Dincolo de utilitatea ei, această măsură are impact asupra percepţiei de modernizare a gării, de aducere a serviciilor ei mai aproape de nivelul gărilor din capitalele europene“. Mai mult, gara are o pagină pe reţeaua de socializare Facebook şi un site în lucru, garadenord.ro.

Lucrări de întreţinere de 61.000 de euro în primele şapte luni

„În perioada ianuarie-iulie în Gara de Nord s-au desfăşurat lucrări curente de întreţinere, care au constat în reparaţii la instalaţiile sanitare, termice şi electrice, igienizări interioare şi exterioare, înlocuirea tâmplăriei şi a geamurilor sparte, reparaţii la pardoseli, vopsirea gardurilor metalice de la capătul peroanelor, reparaţii copertine. Valoarea alocată de companie din surse proprii pentru execuţia acestor lucrări de întreţinere şi reparaţii curente este de 274.568  (61.000 de euro - n.red.)“, potrivit oficialilor de la biroul de presă al CFR SA.

Pasageri nemulţumiţi

Deşi se realizează lucrări de întreţinere, aşa cum transmit oficialii de la CFR SA, pasagerii din Gara de Nord nu sunt mulţumiţi de confortul oferit de gară, în care vezi persoane fără adăpost, iar la ieşirea din gară te asaltează taximetriştii pirat.

„Sala de aşteptare mi se pare murdară, la fel ca gara. Doar dacă te aşezi la un bar, restaurant, este mai curat, dar trebuie să consumi“, spune Petruşca Eranio, 21 de ani, student, care afirmă că foloseşte des trenul pentru a se deplasa. El aştepta împreună cu prietena lui trenul pentru a merge la mare. Legat de călătoria cu trenul, el a afirmat că „nu e normal să faci 14 ore de exemplu până la Satu Mare“, prietena lui completând-ul cu „aproa­pe cât faci până în America.“

Un alt pasager, Virgil, 34 de ani, consultant pe proiecte europene, care aştepta trenul spre Sibiu, spune că este bine totuşi că în gară nu mai sunt câini maidanezi.

„Cred că mai întâi de toate ar trebui schimbate şinele de cale ferată ca să nu mai facem 10 ore sau 12 ore când întârzie trenul pe Bucureşti-Cluj, faţă de opt ore cât se făcea pe timpul lui Ceauşescu“. El spune că din cauza duratei călătoriei se deplasează doar ocazional cu trenul. „Trenul merge cu 40 de km la oră“.

Cerere în scădere pentru bilete de tren

Pe fondul întârzierii trenurilor şi al con­di­ţii­lor din gară, numărul pasagerilor Gării de Nord s-a redus an de an, de la 6,3 milioane de pa­sa­geri în 1999 la 3,4 milioane de pasageri în 2012.

La finalul anului 2011 Ministerul Trans­porturilor anunţa că va dezvolta Gara de Nord la standarde europene, urmând să o transforme într-un adevărat mall cu ajutorul belgienilor. Nu s-a făcut nimic cu acest proiect.

Oficialii CFR SA au transmis că s-au reluat discuţiile între partea română şi cea belgiană pentru punerea în practică a memorandumului interguvernamental pentru proiectul Gara de Nord, în valoare de 2 miliarde de euro.

Trenuri ce ajung sau pleacă cu întârziere şi de două ore

Pe fondul infrastructurii feroviare de­ficitare, trenurile au întârzieri şi de două ore, potrivit informaţiilor afişate pe panoul de sosiri din gară.

Astfel că trenul care trebuia să ajungă duminică din Timişoara la 14.30 în Gara de Nord avea o întârziere de 20 de minute, în timp ce trenul care venea din Budapesta avea o întârziere de 150 de minute. La plecări, nu era afişată nicio întârziere. Şi ieri mai multe trenuri aveau întârzieri de zeci de minute.

Întârzierele sunt cauzate pe anumite linii şi de furturile de componente de cale ferată. De exemplu, pe ruta Bucureşti-Constanţa, unde

s-au făcut investiţii de aproape un miliard de euro pentru ca durata călătoriei să fie de două ore şi jumătate, trenurile raportează uneori întârziere din cauza furturilor.

Afaceri în Gara de Nord

Gara are în jur de 100 de contracte de închiriere, încheiate cu agenţi economici, care au adjudecat licitaţiile organizate pentru închirierea acestor spaţii. Gara obţine lunar din chirie circa 385.000 de lei pe lună (85.000 de euro - n.red.), potrivit ultimelor date disponibile.

Chioşcuri mici, covrigării, magazine de hot-dogi, McDonald’s, KFC şi mai nou mese pe care se vând bijuterii din argint şi suveniruri.

Una din firmele prezente cu un chioşc în Gara de Nord este Cyntia Intern SRL, care vinde produse alimentare şi băuturi. O apă plată la jumătate de litru costă 3 lei. Compania a avut anul trecut o cifră de afaceri de 5,6 mil. lei (1,2 mil. euro) şi pierderi de 139.000 de lei (30.000 de euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Cristina, vânzătoare de îngheţată la dozator, spune că într-o zi normală vinde 100-150 de îngheţate, al căror preţ variază între 2 şi 3 lei. O altă vânzătoare la un magazin cu suveniruri româneşti spune că într-o zi vinde de 100 de lei de când s-a mutat magazinul pe peronul principal.

CFR SA: Vor fi eliminaţi taximetriştii pirat, persoanele fără adăpost şi potenţialii autori de infracţiuni

Reprezentanţii de la biroul de presă al CFR SA au transmis că se află în curs de finalizare procedurile pentru licitaţia care va reglementa activitatea de taxi din Gara de Nord. „Finalitatea acesteia va fi eliminarea taximetriştilor pirat din incinta Gării şi creşterea securităţii călătorilor“. Ieri, în faţa gării aşteptau să îşi găsească clienţi mai mulţi taximetrişti.

ZF a găsit în faţa gării şi pe peroane mai multe persoane fără adăpost. Oficialii CFR SA au mai spus că se lucrează la o strategie comună de eliminare a persoanele fără adăpost, taximetriştilor pirat şi potenţialilor autori de infracţiuni împreună cu DGASMB (Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti), Direcţia Poliţiei Transporturi, Direcţia Poliţiei Rutiere şi Poliţia Transporturi Feroviare.

 

Răspunsul CFR SA privind măsurile luate la nivelul companiei

CFR SA a demarat un plan de măsuri pe termen scurt pentru eficientizarea activităţii, printre care menţionăm:

  • Demararea procedurii de selecţie a unei firme de recrutare pentru angajarea personalului de conducere (conform prevederilor Ordonanţei 109/2011 privind guvernanţa corporatistă).
  • Demararea programului de eficientizare a activităţii companiei atât la nivel central, cât şi la nivel teritorial.
  • Continuarea acţiunii de valorificare a materialelor feroase în vederea creşterii veniturilor proprii.
  • Identificarea şi valorificarea activelor non-core ale CFR, care nu au legătură directă cu obiectul de activitate al companiei.
  • Lansarea proiectelor de telegestiune şi introducere a sistemului SCADA.
  • Implementarea planului de eficienţă energetică.
  • Finalizarea, în colaborare cu BERD, a caietului de sarcini pentru recrutarea consultantului pentru proiectul de restructurare a companiei.
  • Regândirea statutului companiei, a organigramei şi realocarea responsabilităţilor în concordantă cu Ordonanţa 109/2011.
  • Înfiinţarea Departamentului de Marketing şi reorganizarea şi eficientizarea sectorului pentru Proiecte Europene.
  • Înfiinţarea unui program de achiziţii centralizate pentru reducerea costurilor achiziţiilor.
  • Focusarea pe rezolvarea problemelor arieratelor companiei, în paralel cu recuperarea creanţelor de la clienţii CFR SA.
  • Discuţii la Ministerul Finanţelor pentru o finanţare corespunzătoare a infrastructurii feroviare, care în momentul de faţă este subfinanţată.
AFACERI DE LA ZERO