♦ Grecia sau Portugalia încep să-şi îndeplinească ţintele şi să-şi primească banii. ♦ În aceste condiţii, România nu poate înainta către Comisia Europeană cereri de plată pentru banii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document aprobat anul trecut prin care există şansa ca 30 de miliarde de euro să intre în economia locală până în 2026 ♦ Toţi banii care nu sunt atraşi se pierd, iar sumele nu vin decât după ce ţintele asumate sunt îndeplinite întocmai, mecanismul de funcţionare a PNRR fiind complet diferit faţă de celelalte finanţări europene, ratate şi ele în bună măsură de România.
Potrivit portalului Monitor PNRR.eu, în primele trei luni ale anului 2022 România şi-a asumat prin PNRR îndeplinirea a 24 de ţinte şi jaloane. Printre acestea se numără intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului naţional „Prima conectare la apă şi canalizare“, a schemei de sprijin pentru renovarea în scopul asigurării eficienţei energetice (consolidare seismică şi eficienţă energetică) pentru clădiri publice sau finalizarea analizei opţiunilor privind arhitectura cloudului guvernamental. Toate cele 24 de măsuri sunt în faza de implementare. La fel este situaţia şi în cazul unor ţinte setate pentru ultimul trimestru al anului trecut, acolo unde unele jaloane sunt blocate în contexul în care măsurile adoptate sau propuse de guvern nu sunt adecvate sau suficiente în opinia Comisiei Europene.
Unele măsuri, cum este crearea cloudului guvernamental, sunt în aceste zile în centrul unor scandaluri copioase. Astfel, modul în care este redactat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind realizarea platformei de cloud guvernamental provoacă temeri că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va deveni arbitrul digitalizării din sectorul public din România într-o configuraţie instituţională care este dezvoltată fără a ţine cont de bunele practici internaţionale, au avertizat experţii locali în transparenţă şi digitalizare într-o scrisoare transmisă Comisiei Europene. Acest cloud, care ar urma să găzduiască toate sistemele informatice publice centrale din România, ar trebui finanţat cu peste 500 de milioane de euro prin PNRR, Ministerul Digitalizării precizând că dialogul pe această temă cu industria se va intensifica şi că expertiza mediului privat este necesară pentru derularea proiectului de cloud guvernamental.
