• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8325
  • Leu / USD4.6725
Companii

Sergiu Manea, CEO al BCR: E nevoie să prioritizăm accelerarea reformelor structurale şi a economiei digitale, aportul real fiind semnificativ în dezvoltarea şi ocuparea forţei de muncă

Cum arată estimările pentru economie şi pentru politicile fiscal-bugetare în 2022, un proiect editorial al ZF susţinut de PwC

09.12.2021, 00:06 258

Discutăm anual cu zeci de mii de companii, de toate dimensiunile, şi vedem că există proiecte, idei şi dorinţă de dezvoltare, aşa cum există oameni bine pregătiţi.

Mediul de business a reuşit de multe ori în ultimii 30 de ani să fie o stâncă în furtună, iar ultimii doi ani a arătat şi mai mult rezilienţa economiei şi implicarea antreprenorilor, care şi-au protejat afacerile şi au fost într-o continuă alertă pentru asigurarea continuităţii locurilor de muncă.

Această rezilienţa constructivă şi creativă a mediului de afaceri este unul dintre principalele avantaje ale economiei şi este un pilon pe care ar trebui să se continue construcţia viitoare a capitalului românesc.

Există o oportunitate imensă de modernizare, pe care, personal, o văd ca pe o şansă pe care nu avem voie să o ratăm, pentru că doar aşa putem recupera decalajele din domeniile critice: sănătate, infrastructură, educaţie, energie, dar şi pentru a ne putea creşte atractivitatea investiţională.

E nevoie să prioritizăm accelerarea reformelor structurale şi a economiei digitale, aportul real al acesteia fiind semnificativ în dezvoltarea şi ocuparea forţei de muncă.

Ne pregătim pentru o transformare fundamentală a economiei noastre, aşa cum se întâmplă şi în cea mondială,  pentru că urmează o mobilizare fără precedent în ceea ce priveşte sursele de finanţare, dar mai ales resursele de transformare a economiei şi a societăţii către industria 4.0, ecosistemele digitale şi investiţiile în capacităţi de inovare.

România se transformă, iar pentru a beneficia de acest ciclu reformator este nevoie să ne asigurăm că există claritate strategică, relevantă şi coerentă în planurile de dezvoltare a industriilor vizate.

Ne uităm pe termen lung la ce înseamnă trecerea spre economia verde, transformarea digitală, coeziune socială şi teritorială, prin susţinerea mediului antreprenorial, iar anul 2022 este punctul de cotitură pentru România.

Obiectivul general trebuie să fie dezvoltarea României prin realizarea unor programe şi proiecte esenţiale, care sprijină rezilienţa, nivelul de pregătire pentru situaţii de criză, capacitatea de adaptare şi potenţialul de creştere. Suntem la începutul unei noi revoluţii tehnologice şi economice care produce inegalităţi între câştigători şi pierzători. 

Automatizarea, schimbarea forţei de muncă şi migraţia produc deja schimbări majore în societate şi pregătesc trecerea la economia digitală. Este rolul nostru comun – mediu privat, autorităţi publice centrale şi locale, societate civilă -  să ne pregătim pentru aceste schimbări şi să oprim dezvoltarea inechităţilor sociale.

România are nevoie de investiţii în proiecte mari de modernizare, iar în acest sens avem PNRR şi Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, ce implică un buget total de peste 80 miliarde euro în următorii 10 ani, care poate fi folosit pentru transformarea economiei româneşti pe toate palierele – de la guvernanţă la protecţia mediului şi de la transformare tehnologică la incluziune socială prin educaţie şi sănătate. Depinde doar de noi, de viziunea strategică a noului guvern şi de înţelegerea faptului că nu este atât de importantă creşterea economică, ci dezvoltarea economică. Un PIB/capita mai mare nu înseamnă neapărat că oamenii au o viaţă mai bună.

În ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2022, ne aşteptăm la o încetinire a creşterii economice spre 4%, posibil chiar mai jos, pe măsură ce resursele alocate pentru revenirea din criza pandemică se vor diminua.

Inflaţia va rămâne la niveluri ridicate, semnificativ peste intervalul ţintă al BNR, cu o tendinţă descendentă în a doua parte a anului 2022, după o accelerare în aprilie, când vor expira măsurile de limitare a creşterii preţurilor pentru gaze naturale şi energie electrică.

O provocare importantă anul viitor va fi echilibrarea deficitelor gemene pentru a avea bazele unei creşteri economice sustenabile şi inclusive.

Ratele de dobândă vor continua să crească gradual, dobânda cheie probabil va atinge un maximum de 3% pe la mijlocul anului 2022. Planurile de consolidare fiscală în linie cu angajamentele externe vor fi urmărite cu atenţie de către investitori şi agenţiile de rating.

În ceea ce priveşte industria bancară, digitalizarea, educaţia financiară şi impactul în economia reală vor fi principale preocupări. Clienţii au început deja să perceapă interacţiunile bancare în mod similar cu cele ale oricărui furnizor de servicii, acolo unde folosesc zilnic soluţiile online – telecom, rezervări de hoteluri şi vacanţe, diverse ordine de plată. Bankingul trebuie să devină cât mai uşor de înţeles şi folosit.

Consultanţa digitală se va dezvolta puternic în următorii ani. Produsele de daily banking sunt deja accesibile din buzunar, sunt la un clic distanţă, iar sucursalele bancare se transformă în hub-uri pentru consiliere pentru alegeri financiare inteligente (produse de investiţii, ipoteci verzi, asigurări, pensii private).

Sunt încă multe incertitudini legate de evoluţia pandemiei, a pieţei forţei de muncă, politicile fiscale şi de venituri şi absorbţia fondurilor europene. Bankingul este un sector puternic corelat cu evoluţia economiei, de aceea noi ne vom concentra pe sprijinirea României SA şi România SRL, pe eficienţă în interacţiunea cu publicul, pe digitalizare şi consiliere. 

România are câteva avantaje clare, cum ar fi: o comunitate tânără flexibilă, pro-business şi exigentă, o forţă de muncă mai ieftină decât în Europa de Vest şi o comunitate tehnologică antreprenorială dinamică, datorată poveştii de succes a sectorului IT din România din ultimii 10 ani.

Pe de altă parte, aspectul critic este că timpul nu mai are răbdare cu ţările sau regiunile care întârzie continuu utilizarea avantajelor lor.

Realitatea pe care ne-o arată studiul DESI 2021 (Digital Economy and Society Index) este că suntem pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală. Ce ne arată acest index? Că firmele româneşti nu profită pe deplin de tehnologiile digitale – evită comunicările digitale, schimbul electronic de informaţii, platformele de comunicare socială, volumele mari de date şi cloud, cu excepţia inteligenţei artificiale. în plus, ne situăm pe ultimul loc în ceea ce priveşte serviciile publice digitale pentru cetăţeni şi întreprinderi şi utilizarea de servicii de e-guvernare.

Tot ce trebuie să facem este să începem să folosim eficient avantajele menţionate mai sus şi să absorbim eficient schemele de ajutor la nivel european, care pot fi folosite pentru transformarea mediului de afaceri şi a serviciilor publice, care susţin tehnologizarea şi tranziţia spre o economie sustenabilă.  

De asemenea, putem crea noi avantaje dacă reuşim să facem câteva acţiuni strategice, care să încurajeze principalii factori de producţie: munca şi capitalul. Trebuie să încurajăm acumularea şi generarea de capital în rândul companiilor româneşti prin promovarea reinvestirii profitului. Trebuie să îmbunătăţim aptitudinile forţei de muncă pentru urcarea pe scara valorii adăugate, creşterea productivităţii şi a PIB-ului potenţial. Şi trebuie să încurajăm sectoarele cu avantaj competitiv pentru asigurarea unei poziţii externe echilibrate până în 2030.

Un sistem fiscal eficient este cel care reuşeşte să creeze predictabilitate, transparenţă, claritate şi competenţă; reuşeşte să încurajeze investiţiile, dar şi creşterea forţei de muncă calificate şi a mecanismelor de transmisie. El reuşeşte să reducă migraţia externă accentuată în rândul populaţiei cu studii superioare din ultimii ani, dar şi să contribuie la întoarcerea românilor plecaţi în străinătate.

Tot un sistem fiscal eficient încurajează crearea de valoare în România, altfel spus contribuie la dezvoltarea conceptului de Gândit şi Fabricat în România, astfel încât noua generaţie să aibă un context favorabil în care să-şi dorească să rămână aici şi să se bucure de libertatea de a alege, libertatea de a visa, libertatea de a reuşi. El trebuie să continue consolidarea independenţei energetice a României, în cadrul tranziţiei energetice către o economie verde, ţinând cont de obiectivul de decarbonare a sistemului energetic, precum şi de asigurare a flexibilităţii şi adecvanţei acestuia. Totodată, reuşeşte să contribuie la dezvoltarea industriei chimice prin punerea în valoare a rolului-cheie al substanţelor chimice în asigurarea neutralităţii climatice, pentru sprijinirea planului de redresare şi tranziţie energetică.

Un sistem fiscal eficient reuşeşte să asigure independenţa alimentară prin dezvoltarea sectorului agricol şi a industriei alimentare, prin procese de modernizare şi de îmbunătăţire constantă a capacităţii de producţie şi prelucrare a materiilor prime agricole; dar şi să creeze facilităţi pentru atragerea de forţă de muncă înalt calificată (medici, constructori, ingineri) care să vină în sprijinul creării de valoare adăugată. Nu în ultimul rând, contribuie la dezvoltarea unui mediu social incluziv, prin politici active de ocupare şi egalitate de şanse, care să faciliteze accesul pe piaţa muncii a persoanelor înalt calificate din afara României. Atragerea şi surplusul de forţă de muncă înseamnă o influenţă pozitivă asupra eficienţei şi creşterii economice.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0061
Ieri: 4.9474
Azi: 4.6725
Diferență: -0,8825
Ieri: 4.7141
Azi: 5.8325
Diferență: -0,1353
Ieri: 5.8404
Azi: 4.8048
Diferență: -0,4599
Ieri: 4.8270