Companii

Sfat pentru micii antreprenori: Uitaţi-vă la piaţa internă. Se pot face mulţi bani dacă identificaţi nişele

Georgiana Gheorghe (Presage), Călin Butunoi (Ymens), Ileana Bratu (Fondul de Garantare a Creditului Rural), Ramona Ivan (CEC Bank), Tiberiu Moisă (Banca Transilvania) şi Maria Grapini (ministru delegat pentru IMM-uri)

Autor: Adelina Mihai, Dana Ciriperu

15.05.2013, 22:00 1830

„Stimularea pieţei interne trebuie să fie un obiectiv în sine pe lângă încurajarea exporturilor. Polonezii au creat o piaţă internă foarte puternică folosind fondurile europene, iar o astfel de piaţă dă de lucru pentru foarte multe IMM-uri. Acest lucru ar trebui făcut şi în România. Absorbţia fondurilor UE nu este un scop, ci un mijloc de a dezvolta o piaţă internă solidă care va genera fond de lucru pentru IMM-uri“, a spus Tiberiu Moisă, director executiv Clienţi Corporativi şi IMM în cadrul Băncii Transilvania.

Reprezentantul Băncii Transilvania a adăugat că şi un program care favorizează brandurile naţionale va contribui la dezvol­tarea pieţei interne.

Moisă a fost prezent ieri la conferinţa „Soluţii de dezvoltare a IMM-urilor“, realizată de ZF în parteneriat cu Banca Transilvania, CEC Bank, Ymens, Fondul de Garantare a Creditului Rural şi Presage. Reprezentantul Băncii Transilvania a mai spus că instituţia se pregăteşte să dea credite noi în valoare de 800 de milioane de euro pe întreg portofoliul, inclusiv pentru IMM-uri, în acest an şi a subliniat că în prezent cererile de finanţare sunt dominate de cele pentru capital de lucru şi nu de creditele de investiţii, aşa cum se întâmpla în urmă cu patru-cinci ani. Şi Ileana Bratu, director al Fondului de Garantare a Creditului Rural, a spus că există „o pauză“ pe creditul de in­vestiţii şi fonduri europene.

Orice economie trebuie să aibă drept coloană vertebrală IMM-urile, a spus Maria Grapini, ministrul delegat pentru relaţia cu IMM-urile, mediul de afaceri şi turismul. Grapini spune că anul 2013 este anul „în care se face curăţenie în bucătărie“ (referindu-se la situaţia din minister – n. red.), astfel că în prezent Ministerul Economiei lucrează la un studiu împreună cu consultanţii de la Deloitte pentru a evalua rezultatele pro­gramelor de finanţare pentru IMM-uri din trecut şi pentru a lua măsuri pentru rezolvarea unor probleme precum eva­ziunea fiscală sau birocraţia excesivă în rândul companiilor.

„Vrem să propunem ca la IMM-uri să fie un alt ritm de raportare, să se facă raportări mai rar şi diferit pentru a nu avea aceeaşi birocraţie şi documentaţie ca la companiile mari. De asemenea, avem în programul de guvernare ca de anul viitor să nu fie impozitat profitul reinvestit şi am propus ca microîntreprinderile să nu mai fie impozitate cu 3% din cifra de afaceri, ci cu 1,5%“, a spus ministrul.

Măsura ar fi binevenită în rândul afacerilor mici, a spus Georgiana Gheorghe, proprietara companiei cu activităţi în do­meniul comunicării Presage. „Aş vrea să văd şi eu impozitul de 1,5% din cifra de afaceri pentru microîntre­prin­deri, să văd ce se întâmplă cu creditarea pentru IMM-uri în contextul implementării Basel III şi mi-ar mai plăcea să văd sistemul bancar că lucrează alături de Guvern la scă­derea dobânzilor“, a spus antrepre­noarea.

Maria Grapini spune că nu crede în statistici şi nu are date privind numărul de IMM-uri înfiinţate în acest an. Astfel de statistici arată de cele mai multe ori însă cât de sănătoasă este o economie şi ce eficienţă au pro­gramele derulate de stat pentru a sprijini mediul de afaceri. De exemplu, un indicator extrem de important pe care polonezii îl includ în rapoartele pentru IMM-uri este numărul de companii mici şi mijlocii care operează în piaţă de cel puţin cinci ani (60% din toate IMM-urile poloneze sunt active de cel puţin cinci ani).

Relevanţa unui astfel de indicator este subliniată şi de Ramona Ivan, director proiect în cadrul CEC Bank, care spune că dincolo de a finanţa şi de a verifica dacă la început compania respectă anumiţi parametri, este important de urmărit activitatea acelei companii şi în viitor.

Accesul la finanţare, marea problemă

Creditarea acordată de bănci IMM-urilor reprezintă o problemă majoră pentru micii antreprenori. În cazul Bibianei Stanciulov, proprietara producătorului de magiun marca Topoloveni, dobânda pentru un credit bancar a ajuns la valoarea de 74% într-o perioadă de trei ani, după cum spune chiar ea, fără a da numele băncii cu care lucrează.

„Îmi pare rău că sunt atâţia producători din toate domeniile care suferă la fel ca mine că le sunt aşezate produsele pe rafturi în hipermarketuri alături de produse chimice. În 12 ani am avut de două ori concediu câte cinci zile. Asta înseamnă povestea unui om de afaceri care reuşeşte, dar care beneficiază de sprijin zero“, a spus Bibiana Stanciulov, care conduce o afacere de 1,5 milioane de euro pe an. Ea a mai spus că hipermar­keturile ar trebui să opereze după aceeaşi lege şi în România şi în Germania, afirmând chiar că în materie de produse alimentare brandurile româneşti nu beneficiază de susţinere şi că „suntem sclavii UE“, importând produse pe a căror etichetă nu sunt trecute informaţii de bază, cum ar fi de unde a cumpărat producătorul respectiv ingredientele.

Deşi băncile au redus finanţarea pentru IMM-uri, singura şansă pentru ca băncile să facă profit este să reia creditarea, inclusiv către acest sector. Analistul economic Dragoş Cabat, directorul general al firmei de consultanţă Financial View, spune că 69,7% din IMM–uri s-au autofinanţat în perioada 2008-2011, pentru că nu au reuşit să obţină alte credite.

„Orice idee antreprenorială se naşte din lipsa unui produs sau serviciu care nu există pe piaţă. În domeniul IMM-urilor, antre­prenorii pot face mulţi bani pentru că nu se adresează unei întregi pieţe, ci deservesc nevoile unei nişe. În opinia mea, exporturile nu sunt o oportunitate pentru un IMM, pentru că există foarte multe posibilităţi de dezvoltare a IMM-urilor pe plan intern“, a spus Dragoş Cabat. El a adăugat că domeniile către care ar trebui să se orienteze micii antreprenori care vor să îşi deschidă o afacere sunt serviciile, IT-ul, entertainment-ul, componente auto sau agricultură.

Nu de aceeaşi părere este însă Andrei Pitiş, investitor în domeniul IT, care spune că în domeniul software afacerile antre­prenoriale trebuie să devină interna­ţionale.

„Afacerile din tech sunt diferite de cele tradiţionale, nu vrei să găseşti o nişă, ci o audienţă cât mai mare, o piaţă inter­naţională. Am reuşit să găsesc două echipe de tineri antreprenori care să dezvolte aplicaţii cu care ne dorim să ieşim pe pieţele externe“, a spus Pitiş, care este cofondator al companiilor Clever Taxi (aplicaţie pentru comandarea taxiurilor cu ajutorul smart­phone-urilor) şi I-Rewind (aplicaţie care permite schiorilor să primească pe telefonul mobil înregistrarea video a coborârilor pe pârtie).

„Învăţământul din zona tehnologiei este competitiv pe plan mondial, primesc des e-mail-uri de la foşti studenţi care s-au angajat în State la Google şi la Facebook şi, recent, am primit o scrisoare de felicitare de la Facebook pentru calitatea absolvenţilor“, a mai spus Pitiş, care este şi profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti.

Micii antreprenori cer autorităţilor să nu aibă milă pentru evazionişti, dar să înceteze şirul de controale dese la IMM-uri, pentru că în prezent sunt „excesive, permanente şi agasante“.

O altă problemă în România este faptul că antreprenorii nu au succesori pe care să îi formeze pentru a le prelua afacerea, este de părere Daniel Grigorescu, cofondator al Squash 4 All şi directorul general al lanţului de pizzerii Pizza Dominium.

„În România nu cred că mai există nimic care să poată fi preluat de la părinţi sau de la bunici, pentru că intervine lipsa finanţării şi a garanţiilor. O altă problemă o reprezintă raportările pe care le facem şi controalele. În lanţul de pizzerii, aproape că nu există săptămână în care să nu am un control, iar în şapte ani nu s-a întâmplat niciodată ca un control să se finalizeze doar cu un sfat, pentru toate au existat amenzi“, a spus Daniel Grigorescu.

Micii antreprenori spun în continuare că au de gestionat o relaţie destul de dificilă cu banca, iar lipsa infrastructurii IT este de multe ori o piedică în calea dezvoltării unei companii.

„Dincolo de acces la linia de creditare, întrebarea este ce se face cu acei bani, pentru că putem avea idei extraodinar de bune, putem atrage finanţări şi să le oferim încrederea multor bănci, dar problema este cum facem un parteneriat durabil cu băncile, mulţi se plâng de o relaţie greoaie cu băncile“, a spus Călin Butunoi, country manager al Ymens, companie care oferă soluţii de tip cloud pentru IMM-uri. El afirmă că are în prezent 10.000 de utilizatori pe platforma online.

Pe de altă parte, există multe idei bune de afaceri, dar care nu sunt realiste sau nu pot fi garantate pentru că nu respectă anumite criterii.  „Au fost situaţii în care pla­nurile de afaceri erau bune, dar proiectele au fost respinse la finanţare de către stat. De aceea, cred că pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020 statul şi băncile trebuie să lucreze împreună la criteriile de finanţa­bilitate a proiectelor“, a spus Zoltan Somodi, directorul general al Matrix Business Consulting.

Totuşi, băncile au început să fie mai precaute cu cofinanţarea proiectelor care au primit fonduri nerambursabile. „Pe zona de fonduri europene este de foarte mult timp nevoie de o anumită predictibilitate. Avem situaţii în care antreprenorii au lucrat cu băncile şi cu consultanţii şi care până să îşi rezolve problemele au renunţat la proiecte“, a concluzionat Ramona Ivan, director proiect în cadrul CEC Bank, care susţine ideea existenţei unei liste albe a companiilor care îşi plătesc obligaţiile către stat şi parteneri la timp.

Bariere în calea dezvoltării IMM-urilor

  • Blocajul pe fluxurile de încasări şi plăţi: pentru un IMM ratarea unei încasări înseamnă sfârşitul.
  • Nu mai există nicio regulă în economie: ne reîntoarcem la practicile din anii ’90, când scopul scuza mijloacele. Din perspectiva unui IMM, insolvenţa unui client care nu-i mai plăteşte înseamnă capăt de drum.
  • Accesul mai dificil la finanţare faţă de anii trecuţi: acum patru cinci ani cererile de finanţare erau pentru investiţii, acum sunt dominate de capital de lucru.
  • Educaţia şi cultura antreprenorială: este nevoie de o mai bună corelare între nevoile din business şi structura unităţilor de învăţământ; IMM-urile nu pot angaja specialişti pentru că presupun costuri ridicate, dar au nevoie de expertiza lor.
  • Afacerile româneşti nu pot fi lăsate moştenire atunci când antreprenorii ies la pensie, pentru că nu există o cultură în acest sens.

Soluţii pentru dezvoltarea unui IMM

  • Reducerea dobânzilor şi creditarea diferenţiată.
  • Programele de dezvoltare să fie adresate tuturor şi nu pe nişe, cum ar fi criteriile de vârstă în cazul SRL-D-urilor.
  • Atragerea unor parteneri în afacere.
  • Distribuirea de acţiuni angajaţilor pentru a-i implica în mod mai activ în business.
  • Trebuie să existe un ritm de raportare diferit faţă de cel al companiilor mari pentru a evita problemele cauzate de birocraţia şi controalele excesive.
  • Trecerea de la impozitarea de 3% pe venit a IMM-urilor la procentul de 1,5%.
  • Orice formă de facilitate fiscală care favorizează producătorii români este binevenită.
  • Creşterea cifrelor de şcolarizare în domeniul IT şi desfăşurarea unor programe de reconversie profesională a angajaţilor către acest domeniu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO