• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8810
  • Leu / USD4.7247
Companii

Sistem în corzi: marii furnizori de energie fac coadă la bănci pentru a-şi acoperi costurile, marii consumatori de gaze trag obloanele din cauza scumpirilor. Guvernul face comisii şi promisiuni

Sistem în corzi: marii furnizori de energie fac coadă la bănci pentru a-şi acoperi costurile, marii consumatori de gaze trag obloanele din cauza scumpirilor. Guvernul face comisii şi promisiuni

După anunţul Azomureş privind închiderea unităţii din cauza preţului la gaze, de la Ministerul Agriculturii, răspunsul a venit prompt. Se va face o comisie care va evalua impactul şi va veni cu soluţii într-un viitor apropiat.

Autor: Roxana Petrescu

08.12.2021, 11:00 2874

Mecanismul de plafonare şi compensare a facturilor la energie pentru populaţie şi IMM-uri până în martie 2022 generează probleme de lichiditate semnificative, marii furnizori de energie spunând că vor apela la bănci sau la linii de finanţare de la grupurile-mamă pentru a trece iarna.

Mai departe, distribuitorii de energie sunt puşi în faţa unor costuri explozive legate de energia pentru consumul propriu, impo­si­bil de recurnoscut în totalitate în tarife. Pe zona de gaze, marii consumatori trag obloanele sufocaţi de facturi. Întreg con­textul este marcat de îngrijorări privind chiar existenţa cantităţilor necesare de energie şi gaz pentru trecerea iernii. Oficial însă, lucrurile merg bine, grupuri de spe­cialişti din ministere urmând să prezinte soluţiile.

„Toţi furnizorii de energie merg la bănci. Băncile vor gâfâi pentru că cererea de finanţare este enormă“, spune o sursă din cadrul unei companii importante din zona furnizării de energie. Problemele de lichiditate din zona de furnizare a energiei sunt vizibile încă din al treilea trimestru al anului. Electrica, de exemplu, liderul pieţei, a intrat pe pierderi.

Blocajul financiar în care au intrat firmele care deservesc grupuri mari de clienţi casnici sau mici consumatori comerciali este agravat de noua lege pentru plafonarea şi compensarea facturilor la energie, cu aplicare în perioada noiembrie-martie 2022. Astfel, consu­ma­to­rii casnici şi IMM-urile sunt protejate de scumpirea accelerată a energiei, dar pentru funrizori acest lucru înseamnă să suporte din propriile resurse achiziţia energiei la preţul pieţei. Guvernul promite rambur­sarea banilor, dar sumele, de ordinul miliardelor de lei, nu sunt încă incluse în buget, existând temerea că de fapt plăţile vor fi amânate după termenul prevăzut.

„Sunt două lucruri cu impact pe furnizori. Astfel, o parte din contractele semnate s-au stabilit în momentul în care preţul energiei era în scădere, iar pentru acestea nu există întreaga cantitate asigurată. Astfel, vinzi la preţul din contract, dar cumperi la preţul de acum al pieţei. Mai departe însă, legislaţia de com­pensare şi plafonare aduce o nouă presiune. La cum arată schema, este greu de crezut că banii chiar vor veni până în martie. Practic, în acest moment furnizorii susţin tot lanţul, dar ai nevoie de bani pentru operaţiunile zilnice. La anul, guvernul trebuie să pună nişte miliarde pe masă.“

Mai departe, distribuitorii de energie sunt la rândul lor afectaţi. Companiile trebuie să cumpere energia necesară consumului propriu tehnologic, dar tarifele de distribuţie cresc de la 1 ianuarie cu valori cuprinse între 8 şi 12%, în timp ce preţul energiei a crescut substanţial. De exemplu, preţul mediu ponderat al energiei spot pentru luna octombrie a fost de 194 de euro pe MWh. Anul trecut, în aceeaşi lună, energia se tranzacţiona cu 41 de euro pe MWh.

Consumatorii de utilităţi care însă nu intră sub incidenţa niciunei scheme de protecţie încep să tragă obloanele. De la o medie de preţ de 18 euro pe MWh în primul trimestru al anului, gazul se tranzacţionează acum cu 90 de euro pe MWh. Pentru producătorii de îngrăşăminte chimice, cum este cazul Azomureş, gazul este materie primă cu o pondere de 70% în costuri. 

Săptămâna aceasta, combinatul a anunţat că-şi închide temporar porţile, devenind oficial prima victimă industrială a scumpirii fără precedent a utilităţilor.

„Reluarea activităţii depinde de preţul gazului metan şi de disponibilitatea acestuia în piaţă“, a spus directorul general al Azomureş, Harri Kiiski.

Închiderea Azomureş vine în contextul în care la nivel european o treime dintre producătorii de îngrăşăminte au tras obloanele sau au redus producţia, lucru care va pune o presiune enormă pe industria agricolă anul viitor şi deci pe preţul alimentelor.

„Solicităm Guvernului şi Parlamentului României să acţioneze în concordanţă cu legislaţia europeană pentru a atenua problema gazelor şi a preţurilor ridicate la energie în timp util, astfel încât securitatea alimentară a României să nu fie compromisă în 2022“, au mai precizat reprezenatanţii Azomureş.

De la Ministerul Agriculturii, răspunsul a venit prompt. Se va face o „comisie“ (echipă de specialişti) care va evalua impactul şi va veni cu soluţii într-un viitor apropiat.

„Voi propune spre analiză Guvernului măsuri concrete pentru susţinerea fermierilor şi menţinerea stabilităţii producţiei de produse agricole primare şi produse agroalimentare procesate. O echipă de specialişti lucrează la identificarea unor soluţii viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producţiei agricole şi a limita efectele în evoluţia preţurilor produselor agricole primare din recolta anului viitor.“, a declarat Adrian Chesnoiu, mnistrul agriculturii, după anunţul Azomureş.

Ieri, Virgil Popescu, ministrul energiei, a precizat că ruşii sunt de vină pentru scumpirea gazului, dar că în primăvară lucrurile vor arăta mai bine. Pe de altă parte, România stă de trei ani de zile cu gazul din Marea Neagră blocat.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0162
Ieri: 4.9469
Azi: 4.7247
Diferență: -0,4803
Ieri: 4.7475
Azi: 5.8810
Diferență: 1,2708
Ieri: 5.8072
Azi: 4.7380
Diferență: 0,2836
Ieri: 4.7246