„În 15 ani, probabil, cu finanţare corectă, lucrurile vor sta ca în Turcia (una dintre cele mai dezvoltate pieţe private de sănătate din Europa)“, a spus medicul Dorin Bică, neurochirurg care a lucrat în Franţa, dar a revenit în ţară la spitalul Marie Curie din Capitală.
El a fost prezent la evenimentul ZF Pharma Summit 2014, organizat în parteneriat cu Vodafone, ARPIM, LAWG, ADRFR, Terapia Ranbaxy, Polisano, Şerban & Musneci, Antibiotice, Roche, Opel, Ionescu Sava, MedLife, Gruia Dufaut, Easi, Farmexpert şi APMGR.
El a precizat că sistemul din România, atât cel de stat, cât şi cel privat, poate rezolva cazuri la fel de complicate precum cele din străinătate şi a dat ca exemplu sala de operaţii de la Marie Curie, unde dotările sunt similare cu cele din Paris. Această sală de operaţii a necesitat investiţii de 3 milioane de euro, bani veniţi din fonduri private.
„Sala de operaţii de la Marie Curie, unde lucrez eu, este exact la fel de bine dotată ca o sală de la Paris. Nu există ceva ce pot face la Paris, iar la Marie Curie să nu pot. Scopul nostru este ca sistemul medical din România să fie echivalent celor din Turcia, Paris şi în cele din urmă New York“, a mai spus Bică.
Sistemul sanitar nu poate exista fără o combinaţie între stat şi privat, este de părere Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
„Competiţia egală însă înseamnă şi obligaţii egale. Aici e mult de făcut, pentru că o competiţie egală înseamnă a da nişte drepturi şi spitalelor publice“, a declarat Săndesc.
Mircea Schmidt, managing partner al Orthopädische Praxklinik München MVZ Schwabinger
Conduc clinica mea persoanală în München de trei ani şi sunt medic colaborator al unui spital din oraşul respectiv, focusat pe medicină internă, care are 140 de paturi. În cabinetul propriu am 12 medici colaboratori şi patru angajaţi, iar pe pacienţii care au nevoie de o intervenţie medicală sau de un consult cardiologic îi tirmit în acel spital. Spitalul privat este afiliat sistemului de asigurări de stat şi în momentul în care pacienţii sunt internaţi toţi cei pe care îi operez aduc o parte de venit spitalului, din care, partea actului medical mi se rambursează în contul clinicii. Ponderea variază între 15% şi 35%. Spitalul primeşte 100% de la casa de asigurări şi, la finalul cazului, păstrează echivalentul consumabilelor. Fiecare serviciu medical e acoperit în totalitate de asigurarea de stat şi cea privată, complementar. De la privat primesc de trei ori cât primesc de la stat.
Stephan von Gumppenberg, consultant orthopaedic surgery, Al Noor Hospital, Abu Dhabi
În ultimii 15 ani, procentul de pacienţi cu asigurări private s-a dublat în Germania, pentru că vor să aibă condiţii speciale şi tratament suplimentar în spitale, ceea ce nu e posibil decât cu asigurare privată.
În Abu Dhabi fiecare pacient este pacient privat. Există un plan acolo pentru oamenii cu venituri mai mici de 600 euro, care sunt asiguraţi de stat, dar trebuie să plătească sume mici pentru fiecare consultaţie. Dar au aceleaşi drepturi ca un pacient cu asigurare privată. Nu poţi obţine viză în Abu Dhabi fără asigurare medicală.
În sistemul nostru asigurarea acoperă orice sub o anumită sumă, dar dincolo de această sumă pacientul sau doctorul trebuie să obţină aprobare pentru tratamentul ales de la compania de asigurare.
Dorel Săndesc, secretar de stat, Ministerul Sănătăţii
Am pornit cu un plan de măsuri foarte clare, de acţiuni prioritare destinate marilor urgenţe intraspitaliceşti, care era mult mai deficitar în urmă cu şase luni pentru că decontarea CNAS nu acoperea decât într-o mică măsură costurile reale de tratament, ceea ce ducea la alterarea gravă a calităţii îngrijirii medicale.
Prima măsură luată a fost deblocarea programului de îngrijire a pacienţilor critici din secţiile de terapie intensivă (AP-ATI). Programele acestea asigură o finanţare suplimentară exclusiv pentru medicamente, materiale medicale şi reactivi necesari pacienţilor. Aceste programe reprezintă un surplus de 50 mil. euro bani alocaţi îngrijirii în spitale, bani veniţi de la guvern, care sunt alocaţi de guvern prin intermediul Ministerului Sănătăţii, neafectând sumele alocate altor programe.
Vasile Ciurchea, preşedinte în cadrul CNAS
În prezent, pachetul de bază este prea generos şi asigurările private îşi găsesc mai greu locul, dar îi asigur că le vom face loc. Avem nevoie de încă un asigurător pe piaţă, care să mai preia din riscul financiar.
După două luni de funcţionare a pachetului de bază sunt spitale care şi-au triplat numărul de internări şi altele care nu-şi fac norma. Sistemul din România nu are suficienţi bani, dar încercăm să ne apropiem de valoarea reală a costului serviciilor medicale. Şi pacienţii va trebui să înveţe că nu se poate totul, cel mai scump şi când vreau eu. CNAS a plătit până acum peste 200 mil. euro pentru tratamente în afară. Mi-aş dori ca pacienţii să nu mai meargă în afară sau să se ducă strict pentru ceea ce nu găsesc aici.
Piaţa de servicii medicale. Încotro?
Dorin Bică, medic specialist neurochirurg la Spitalul Marie Curie & Spitalul Euroclinic
Sala de operaţii de la Marie Curie, unde lucrez eu, e exact la fel de bine dotată ca o sală de la Paris. Nu există ceva ce pot face la Paris iar la Marie Curie să nu pot. Scopul nostru e ca sistemul medical din România să fie echivalent celor din Turcia, Paris şi în cele din urmă New York. O sală de operaţii costă aproximativ 3 mil. euro. La Marie Curie au fost fonduri private, nu fonduri de stat. În ultimii 10 ani s-au primit la Marie Curie fonduri private de 7 mil. euro.
Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife
Atât timp cât România nu poate defini o strategie, noi facem de toate. Şi mediul privat îşi desfăşoară activitatea tot în acest cadru lipsit total de strategie.
Pe termen scurt, de la an la an modul în care sunt distribuite fondurile publice este total imprevizibil. Noi am reuşit să ne majorăm cota de piaţă pentru că în urmă cu trei ani am decis că privatul e singura soluţie. Este o creştere evidentă a populaţiei care se îndreaptă către privat în detrimentul spitalelor de stat.
Remus Borza, preşedinte, Grup Polisano
De 20 de ani sistemul de sănătate din România este o gaură neagră. Sunt alocări bugetare care nu se văd în spitale, în infrastructură. Statul turc s-a implicat activ în serviciile private, având peste 500, faţă de 113 la noi. Ne dorim şi noi, pentru că mediul privat de sănătate este la fel de competitiv, dar avem nevoie de mai mult pragmatism în alocarea resurselor, pentru că 5 mld. euro pe an nu s-au regăsit în creşterea serviciilor spitaliceşti. Vorbim de 733 spitale finanţate de la stat, dar care sunt departe de a arăta ca în Occident.
Loredana Van de Waart, partener al Gruia Dufaut
Practica în România a fost axată foarte mult timp pe preţul cel mai scăzut, cu pierdere în rentabilitate sau cercetare, spre exemplu. Acum nu se pune neapărat accentul pe preţ, pe valoarea produsului, ci pe costul de viaţă al acestuia. În serviciile medicale, spre exemplu, au fost cumpărate de multe ori echipamente care au rămas nefolosite.
Acum se are în vedere o evaluare a costurilor de întreţinere, dar şi modalitatea în care va fi dezmembrat la sfârşit.
Sergiu Neguţ, consultant servicii medicale
În 2010-2011 au avut loc nişte achiziţii mari în piaţă. Atunci am văzut un val de investiţii uriaş. Acestea au fost sincronizate şi au dus la rezultate financiare proaste pentru majoritatea jucătorilor din piaţă în anii următori. Acum, prin limitarea investiţiilor, vedem o îmbunătăţire a rezultatelor financiare. Asta anticipează un nou val de fuziuni şi achiziţii, care nu ţine neapărat de evoluţia pieţei, ci de ciclicitate. Vom vedea cu siguranţă în următorul an achiziţii în piaţă, vom vedea o tranzacţie mare în următorii doi ani.
Impactul noilor tehnologii în serviciile medicale
Cătălin Cîrstoveanu, şef al secţiei de terapie intensivă nou-născuţi din cadrul Marie Curie
Am implementat un sistem de telemedicină în spital, atfel că putem vedea online toţi pacienţii noştri şi datele acestora. Toţi doctorii au acces la aparate, fiecare medic are o tabletă şi oricând, de oriunde, pot accesa ce se întâmplă. În fiecare cameră va exista un video mobil pentru teleconferinţă şi evoluţia e înregistrată pe mai multe luni, iar uneori putem revedea ce s-a întâmplat. Deja ne gândim la extinderea lui în Constanţa şi Vâlcea şi sunt convins că şi alte unităţi medicale vor face la fel.
Tiberiu Dobre, Director High Corporate Sales pentru Enterprise Business Unite al Vodafone România
De anul trecut am început o nouă iniţiativă, fondul pentru fapte bune, pentru a diversifica adresabilitatea noastră.
Nu dorim să continuăm doar proiectele deja începute, ci să accesăm alte proiecte noi, în sănătate şi educaţie.
Eligibile sunt ONG-urile, care pot parteneria sau nu cu institute ale statului. Anul acesta avem un buget de 350.000 euro, pe fiecare proiect se pot accesa maximum 70.000 de euro.
Cătălin Surdeanu, Government Affairs Director South East Europe al Philips
Vindem echipamente medicale în România de ordinul zecilor de milioane de euro anual, printr-un distribuitor autorizat.
Cota de piaţă este de circa 19%. Spitalele de stat, însă, sunt principalii clienţi. Dacă nu ar fi existat fonduri europene în spate, piaţa de echipamente medicale nu ar fi fost unde este.
A existat un vârf în 2011-2013, iar acum suntem pe o pantă descendentă.
Cristian Constantin, Senior Key Account Manager, EBT Samsung Electronics România
Tot mai des în ultimii trei ani avem proiecte în segmentul de sănătate. Am implementat un sistem de public information display. Când intri într-o clinică, pe baza cardului eşti autentificat în sistem, vezi ce medici sunt disponibili şi poţi face o rezervare, moment în care eşti direcţionat spre medicul căutat. Avem astfel de sisteme în aproximativ 250 de clinici la nivel naţional. Mai avem şi o gamă profesională de echipamente pentru saloane şi rezerve.
Rodica Mihalache, Starcom MediaVest
Românii au tendinţa de a se trata singuri, fără să apeleze la o opinie profesională, de aceea vedem online-ul ca un mediu important pentru informaţii de sănătate. Pe partea de investiţii în comunicare, după o stagnare de doi ani, vedem o creştere de cel puţin 18%. Această creştere vine din comunicarea unor produse de medicină alternativă, suplimente, vitamine, device-uri, cu scopul de a comunica beneficii clare, nu componentă educativă. Mediul care a atras creşterea pieţei a fost radioul.
Codrina Ciubotaru, Leo Group
Lucrăm în domeniul farma din anul 2012, iar anul acesta a fost unul în care producătorii farma au început să investească în educarea consumatorului.
Sănătatea nu este un dat şi avem nevoie să intervenim în control, în monitorizare şi în prevenţie. Dacă producătorii ar investi însă mai mult în educaţie, poate am începe să înţelegem că sănătatea nu este garantată.
Investiţii în Bucureşti sau în marile oraşe?
Gheorghe Peltecu, manager al Spitalului Clinic de Obstetrică Ginecologie Filantropia
Dacă din punctul de vedere al resurselor materiale nu mă pot compara cu alte zone în care latura emoţională a influenţat mulţi manageri să investească în anumite secţii în alte spitale, mi-am dat seama de potenţialul investiţiei în oameni şi am investit în specializarea personalului.
Alina Ambrozie, Ponderas
Asigurăm 50% din numărul total de bariatrice efectuate în România. Este o nişă care presupune nişte operaţii pe care le faci foarte frecvent, standardizarea fiind foarte importantă. Vom face investiţii în spaţii, dar şi în echipamente. Avem bugetată pentru 2015 inclusiv o creştere de 20-25% a personalului angajat, de la 150 în prezent.
Camelia Samota, manager general al Spitalului Sf. Constantin din Braşov
Spitalul a început să lucreze în 2011, adică suntem în al patrulea an de activitate. De la deschidere, acest spital nu a proiectat servicii medicale de suport pentru activitatea de spital, dar 88% din venituri reprezintă activitatea de spital. Astfel, colectivul este alcătuit din eroi, pentru că rezistă în această piaţă cu 88% din servicii de spital.
Victor Costache, director medical al Spitalului European Polisano din Sibiu
M-am întors în România de un an după 14 ani petrecuţi în Franţa. Am revenit pentru că mi-am dat seama că este o provocare, o oportunitate şi o recompensă să poţi deschide în ţara ta un serviciu şi să lucrezi într-un spital la standarde europene. Descopăr un clivaj important între medicina privată şi cea publică.
Ana-Maria Marian, managing director al Intermedicas
Există o tendinţă de creştere a nevoii pacientului de a primi o a doua opinie. Jumătate din pacienţii care solicită o a doua opinie merg în afară. Sunt şi mulţi care vin la noi convinşi că trebuie să meargă afară şi aleg să rămână. În România, spitalul public nu-şi poate face reclamă, în timp ce spitalul privat poate. Pacientul însă este bine informat încât nu reclama îi influenţează decizia.
