„Trenul Hyperion face trei ore şi un sfert pe Craiova-Bucureşti (distanţă de 210 kilometri - n.red.), pentru că sunt lucrări pe calea ferată. Dacă circula la viteza maximă, parcurgea această distanţă mult mai repede. În urmă cu 40 de ani, ajungeam pe calea ferată în două ore şi jumătate de la Craiova la Bucureşti. Este nevoie de investiţii, dar ritmul cu care se fac lucrările este foarte lent“, a declarat pentru ZF Radu Zlatian, directorul de comunicare al Softronic.
Trenul Hyperion circulă cu o viteză medie de circa 64 de kilometri la oră pe ruta Craiova - Bucureşti, potrivit calculelor ZF, care iau în considerare durata călătoriei şi distanţa.
Deşi fabrica din Craiova, singura fabrică producătoare de rame şi locomotive electrice din Europa de Est, a investit 4,3 milioane de euro în 2014 pentru a construi primul tren electric (Hyperion) de mare viteză, starea precară a infrastructurii feroviare nu îi permite să circule nici măcar la jumătate din viteza la care a fost proiectat. Softronic a dezvoltat şi al doilea tren în 2015, iar în prezent caută finanţare pentru al treilea tren electric. Ruta pe care reuşeşte să aibă o viteză mai bună este Bucureşti -Constanţa (220 de kilometri), pe care o parcurge în două ore, fără opriri intermediare. Această linie de cale ferată a fost însă modernizată cu un miliard de euro şi a atras mai mulţi operatori feroviari privaţi.
