♦ „În hidro folosim o frază: în funcţiune şi în rezervă. Aici lipsea rezerva şi nu au luat în calcul aluviunile din toamnă. Barajele nu se golesc oricând“, spune un inginer hidroenergetician.
Criza apei care a afectat o parte din localităţile din Prahova, dar şi din Dâmboviţa, care depind de capacitatea barajului Paltinu, vine cu o serie de întrebări legate de expertiza oamenilor care conduc ministere şi companii-cheie din România.
În acest caz, ministerul Mediului este condus de Diana Buzoianu, de profesie avocat având experienţă ca avocat specializat în protecţia datelor, drept comercial şi drept imobiliar.
Ministerul Mediului are în subordine inclusiv Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), care administrează apele din domeniul public, adică lacuri de acumulare, diguri, baraje etc. şi monitorizează calitatea apei şi are grijă de resursele de apă.
Practic, Apele Române este o instituţie cheie pentru România, iar criza apei care a afectat 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa i-a făcut pe români să-şi dea seama că securitatea apei este la fel de importantă la fel ca securitatea tezaurului BNR. În acest context, conducerea unui minister de care depinde o resursă atât de importantă precum apa nu ar trebui să fie asigurată de un om cu experienţă, care ştie exact ce lucrări aprobă?
Practic, barajul Paltinu a fost golit pentru lucrări, într-un context favorabil când seceta a redus cantitatea de apă din lac, însă Apele Române, compania care se ocupă acest baraj şi care aruncă indirect vina pe o companie în subordine – ESZ Prahova – nu s-a asigurat că are o sursă secundară de unde să furnizeze, chiar şi pentru o perioadă scurtă, apă potabilă populaţiei. Mai mult, în această perioadă şi centrala pe gaze a OMV Petrom de la Brazi, care asigură peste 10% din energia României, a fost oprită tot pe fondul lipsei de apă.
„În hidro folosim o frază: în funcţiune şi în rezervă. Aici lipsea rezerva şi nu au luat în calcul aluviunile din toamnă. Barajele nu se golesc oricând. Eu aş fi făcut acele lucrări ori vara în iulie-august, când de regulă este secetă şi nu există pericolul de viituri şi îl umpli toamna când vin ploile. Sau în ianuarie-februarie când e frig şi apoi îl umpli în primăvară când se topesc zăpezile“, a spus un inginer hidroenergetician pentru ZF. El consideră că decizia de a opri furnizarea de apă a fost una corectă în condiţiile în care o apă cu o calitate proastă ar fi condus la blocarea staţiei de tratare Voila şi remedierea problemelor cauzate de acest lucru ar fi durat chiar şi două-trei săptămâni. Pe de altă parte, el nu înţelege de ce nu este funcţional bazinul de apă curată, care ar fi putut asigura chiar şi pentru o perioadă scurtă, de 48 de ore, apă populaţiei.
De altfel, compania Apele Române a anunţat că acest obiectiv va intra în reparaţii. „Reabilitarea bazinului de apă curată (BAC) reprezintă o investiţie multianuală, demarată de către Administraţia Naţională Apele Române încă din anul 2023, aflată în prezent în stadiu de promovare (avizată deja inclusiv la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor). Această investiţie urmează să fie aprobată de comisia interministerială şi adoptată ulterior o hotărâre de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici“, a anunţat ieri instituţia. Practic, Apele Române a început lucrările la barajul Paltinu fără a avea o variantă de rezervă.
„Întotdeauna trebuie să fie o rezervă. Acest lucru s-ar putea întâmpla oriunde în România, dar s-a întâmplat aici. Dar varianta de rezervă (bazinul de apă – n. red.) din câte înţeleg este una nefuncţională. Probabil se va identifica şi altă sursă, mai ales că Prahova nu are doar o sursă principală de apă, dar e nevoie de ceva timp să se echilibreze sistemul“, atrage atenţia Cătălin Popescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Marilor Baraje, una dintre cele mai vechi asociaţii profesionale din România, fiind înfiinţată în 1928. Comitetul Naţional Român al Marilor Baraje este condus de ingineri cu vastă experienţă în construcţii hidrotehnice şi nu numai.
El spune că au coincis mai multe probleme în această perioadă care au dus la oprirea apei: lacul gol, probleme la golirile de fund, secetă, după secetă viitură şi cu bazinul de apă curată în curs de modernizare. Însă el consideră că această problemă ar fi fost evitată dacă se luau măsuri şi se făceau investiţii de acum zece ani.
„E o problemă endemică, nu o problemă sistemică. Problema generală a lacurilor va fi de colmatare, care este moartea silenţioasă a lacurilor. Noi ne gândim, faţă de Europa, că avem baraje relativ tinere, dar experienţa celorlalte state ne arată faptul că noi suntem cam în zona între 30 şi 50 de ani (vechime a barajelor n-red), exact momentul în care ceilalţi au făcut retehnologizări periodice şi dacă noi încercăm să le facem pe toate odată, o să ne trezim cu două-trei, cine ştie câte lacuri goale. Şi le vom simţim lipsa“.
Ministerul Mediului spune că autorităţile de care este responsabilă au spus că nu există probleme şi dă vina pe o instituţie din subordine
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a transmis ieri faptul că pe 17 iunie în urma unor manevre de verificare a funcţionării echipamentelor hidromecanice ale golirii de fund GF2, Administraţia Bazinală de Apă Buzău–Ialomiţa a informat Administraţia Naţională „Apele Române“ că există o problemă care a făcut ca ambele goliri de fund ale lacului să fie nefuncţionale.
„Situaţia era una gravă, cu ambele goliri de fund nefuncţionale, fapt care a necesitat convocarea de urgenţă a Comisiei UCC (Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcţiilor) din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române“, structură tehnică responsabilă cu monitorizarea comportării în timp a barajelor şi stabilirea măsurilor necesare în cazul incidentelor“. Comisia a recomandat coborârea controlată a nivelului acumulării Paltinu, subliniind ca prioritate siguranţa alimentării cu apă a populaţiei. Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice – CONSIB a avizat necesitatea unui program de coborâre a nivelului apei la cota 620 mdMN, urmând recomandările expertului şi ale comisiei de avizare. În 25 iulie 2025 a fost transmis către ANAR programul de coborâre a nivelului.
În perioada iulie-octombrie, exploatarea barajului s-a desfăşurat conform procedurilor tehnice aprobate. Însă, după ce o perioadă lucrările au mers conform procedurii, spune ministerul, s-a constatat o agravare progresivă a colmatării admisiei golirii de fund GF2, aspect care a condus la concluzia că este necesară coborârea suplimentară a nivelului până la cota 603–604 mdMN pentru executarea în siguranţă a lucrărilor de remediere, spun reprezentanţii Ministerului.
„În luna octombrie 2025, o inspecţie subacvatică suplimentară a confirmat că zona de admisie a golirii de fund GF2 este înfundată cu sedimente, fiind necesară coborârea suplimentară a nivelului la cota 603–604 mdMN pentru execuţia lucrărilor de remediere. (...) Conform legislaţiei, coborârea nivelului la cota 603 mdMN nu necesita aviz suplimentar, fiind încadrată în operarea normală prevăzută de Regulamentul amenajării.
„În acest context tehnic, operatorul de apă ESZ Prahova a fost informat încă din luna octombrie despre riscul întreruperii alimentării cu apă potabilă şi despre necesitatea implementării măsurilor de prevenţie: acumulări tampon, surse alternative, avertizarea comunităţilor, întreţinerea şi repararea conductei de aducţiune. Toate aceste obligaţii sunt prevăzute în autorizaţiile de gospodărire a apelor, în convenţiile de exploatare şi în contractul de operare semnat de ESZ Prahova cu ANAR încă din 2013. ESZ Prahova nu a implementat aceste măsuri, deşi era responsabilitatea sa“, spune Ministerul Mediului.
ESZ Prahova este practic o companie deţinută de Apele Române, care este în subordinea Ministerului Mediului. ESZ se ocupă de tratarea apei pe care o dă mai departe către Hidroprahova, operatorul reţelei.
