Oferta de vânzare a unui pachet de 9,84% din acţiunile OMVPetrom (SNP) din partea statului român, cea mai mare tranzacţie dinistoria bursei de la Bucureşti, a fost aproape invizibilă înperioada de subscriere (11-22 iulie), însă eşecul ofertei a fostputernic mediatizat pe toate canalele de informare.
Pentru închiderea ofertei ar fi fost nevoie ca investitorii săcumpere acţiuni în valoare de minimum 390 mil. euro, adică 80% dinnumărul total de acţiuni scoase la vânzare (5,57 mld. acţiuni) lapreţul minim de 0,3708 lei/acţiune. Acest lucru nu s-a întâmplat,în ciuda percepţiei pozitive de care s-a bucurat România în ultimaperioadă prin îmbunătăţirea ratingului de către Fitch şi interesularătat de investitori pentru emisiunea de eurobonduri de lunatrecută.
În plus, Petrom în sine este cea mai mare companie din Româniaşi una dintre cele mai profitabile, are un brand extrem decunoscut la nivel naţional, ceea ce ar fi putut atrage interesulinvestitorilor locali, şi activează într-un sector foarteatractiv în acest moment, cel petrolier. Nivelul limitat alrezervelor de ţiţei la nivel mondial şi creşterea puternică apreţului ţiţeiului fac din Petrom, companie cu rezervesemnificative, o investiţie atractivă. În aceste condiţii, eşeculofertei este greu de explicat pentru oamenii din industrie.
"Pemine mă surprinde acest rezultat. Eu cred că rezultatele companieiarată că este eficientă. Nu cred că preţul a fost o problemă pentrucă atât costă Petrom azi, atât valorează. Este o firmă axată pepieţe cu potenţial, aşa cum sunt România, Bulgaria sau Moldova,care are producţie şi rafinare. Este o surpriză, mai ales că acumcând suntem înconjuraţi de toată această instabilitate cauţi să-ţipui lichidităţile în locuri sigure, iar energia este o afacerestabilă. Pe mine mă surprinde, dar mă gândesc că poate la mijloc afost contextul nefavorabil şi poate incertitudinile legate derecalcularea redevenţelor pe care le va plăti Petrom din 2014",spune Constantin Tampiza, Vagit Alekperov fost director general alLukoil România, actual reprezentant local al preşedintelui grupuluirusesc.
Cauzele eşecului: intermediarul, strategia, preţul,pieţele internaţionale
Cei implicaţi în piaţă spun însă că rezultatul nu este atât desurprinzător şi că există mai multe cauze care au condus la acesteşec, care ar putea avea efecte negative atât asupra pieţei localede capital, cât şi asupra continuării programului de privatizări alGuvernului.
Unii consideră că alegerea unui consorţiu de intermediereaproape necunoscut la nivel local şi cu puţină experienţăinternaţională a făcut ca oferta să atragă atenţia marilorinvestitori. Alţii spun că strategia aleasă, cu totul nouă pentrupiaţa locală, i-a bulversat pe investitorii locali şi că oferta afost insuficient promovată, cel puţin la nivel local. Deşi a fost oofertă publică, foarte puţine informaţii au fost publice înlegătură cu oferta. Nici după închiderea acesteia nu se ştie câts-a subscris în final, iar ordinele nu au fost introduse însistemul Bursei. Acest lucru trebuia să se întâmple la final,dacă oferta se închidea cu succes.
Şi mecanismul de formare a preţului şi de alocare a fost destulde complex. La deschiderea ofertei s-a anunţat un preţ maxim de0,46 lei/acţiune. Iar alocarea se realiza pe baza celui mai marepreţ oferit şi pe baza momentului subscrierii. Astfel, uninvestitor ar fi putut lua tot pachetul dacă ar fi subscrisprimul la cel mai mare preţ.
Ulterior s-a anunţat un preţ minim, de 0,3708 lei/acţiune, carea fost considerat de mulţi nerealist sau prea mare pentrucontextul de piaţă actual, deşi era sub preţul de pe Bursă.Adăugând la asta faptul că ultimele trei zile ale ofertei s-ausuprapus peste discuţiile de la nivel european privind salvareaGreciei, se întregeşte tabloul care a condus la acest eşec.