Companii

Statul pierde 2,7 mld. euro pe an din munca la negru

Statul pierde 2,7 mld. euro pe an din munca la negru

Autor: Adelina Mihai

28 mai 2012 1138
La un an de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, eco­nomia nu a reuşit să recupereze decât 100.000 de locuri de muncă din cele peste 650.000 de joburi pierdute în perioada crizei. În continuare însă, unu din trei angajaţi români lucrează fără forme legale, iar evaziunea fiscală rezultată din neplata impozitelor şi a contribuţiilor sociale costă economia peste 2,7 miliarde de euro pe an, potrivit estimărilor ZF.

În prezent, în economie există 4,2 mi­lioane de salariaţi, însă numărul persoa­nelor care muncesc la negru depăşeşte 2,3 mi­lioane de persoane, potrivit calculelor Consiliului Fiscal. În contextul în care da­tele statistice arată că în ultimii ani şi-au pierdut locurile de muncă angajaţii care aveau salarii mai mici (ponderea celor cu venituri mari dublându-se, de exemplu, în perioada 2010-2011), ZF a făcut un calcul luând în considerare un salariu mediu lunar de 800 de lei (180 de euro). Astfel, pentru fiecare angajat care lucrează la negru pe un salariu de 180 de euro, statul "ratează" la colectare câte 100 de euro/angajat din neîncasarea impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale (pensii, sănătate, şomaj), adică aproape 2,76 miliarde de euro pe an.

Deşi noua legislaţie a muncii a înăsprit pedepsele pentru angajatorii care folosesc munca la negru (închisoare de la 1 la 2 ani sau amendă penală - sancţiunea primită de un angajator care primeşte mai mult de 5 angajaţi la muncă fără să le încheie contracte de muncă), numărul de locuri de muncă "scoase" la suprafaţă nu este suficient.

În primele 11 luni ale anului trecut, inspectorii de muncă au făcut aproape 100.000 de controale pentru depistarea muncii la negru (cu 15% mai multe decât în 2010) şi au găsit peste 9.700 de angajatori care foloseau munca la negru (cu 11,9% mai mulţi faţă de anul anterior). Amenzile acordate acestor angajatori, care au angajat 29.000 de persoane fără forme legale, au fost în cuantum de 24,5 milioane de euro (cu 126% mai mari decât în anul anterior).

"Într-adevăr, modificarea Codului muncii care califică drept infracţiune munca la negru a scos o parte din locurile de muncă la suprafaţă (după estimările noastre, doar un procent de 4%). Însă realitatea arată că, fără îndoială, acest fenomen nu este încă stăpânit de autorităţi. Trebuie făcute în continuare eforturi: scăderea contribuţiilor plătite de salariat şi angajatori, continuarea campaniilor de control, dar şi conştien­tizarea şi resposabilizarea lucrătorilor pri­vind efectul benefic al încheierii contrac­tului individual de muncă", a spus avocatul specializat în dreptul muncii Costel Gîlcă, managing partner la SCPA Gîlcă & Vasiliu. Consiliul Fiscal spune că numărul de sa­lariaţi care muncesc la negru este cu 900.000 de persoane mai mare în prezent decât în 2008. Această creştere poate fi explicată, statistic, şi prin faptul că, luni la rând, rata şomajului scădea în 2009 şi în 2010, dar numărul de salariaţi nu reuşea să crească. În prezent, la o populaţie activă (aptă de muncă) de aproape 10 milioane de persoane, există 4,2 milioane de salariaţi şi mai puţin de 426.000 de şomeri (la o rată a şomajului înregistrat de 4,7%).

Cu alte cuvinte, jumătate din persoa­nele aflate la vârsta la care pot să lucreze nu există în nicio statistică, pentru că auto­rităţile nu măsoară nici numărul românilor care au plecat la muncă în străinătate, dar nici fenomenul muncii la negru, a cărui dimensiune nu poate fi estimată oficial.

Indiferent de ce partid politic va veni la guvernare, scoaterea la suprafaţă a locurilor de muncă la negru ar trebui să fie prioritatea zero pentru ca economia să se redreseze. Campania electorală aflată în plină desfăşurare a adus deja primele promisiuni de creare de noi locuri de muncă. Spre exemplu, programul USL de guvernare pe patru ani are în vedere crearea unui milion de noi locuri de muncă, reducerea CAS cu 5% şi creşterea salariului minim pe economie de la 700 la 800 sau 840 de lei brut/lună.

Investitorii străini, reuniţi sub umbrela Consiliului Investitorilor Străini, organizaţia care a propus cele mai multe măsuri de modificare a legislaţiei muncii anul trecut, au spus că noul Cod al muncii va duce, pe termen scurt, la crearea a 90.000 de locuri de muncă. Ei nu au răspuns însă solicitării ZF privind numărul de locuri de muncă nou create de companiile membre CIS.

Deşi estimarea lor s-a îndeplinit, nu se poate şti cu exactitate câte dintre cele 102.000 de joburi create în perioada mai 2011 - martie 2012 reprezintă într-adevăr locuri de muncă noi sau doar scoaterea la suprafaţă a muncii la negru.

Statisticile disponibile arată că numărul de salariaţi a crescut cel mai mult în industrie, construcţii şi comerţ, iar datele de la Inspecţia Muncii arată că tocmai în comerţ şi în construcţii se aplică cel mai frecvent amenzi pentru munca la negru.

Printre modificarile aduse de noul Cod al muncii a fost şi flexibilizarea contractului de muncă temporară, în sensul că angajatorul îl poate prelungi la o durată maximă de 36 de luni, faţă de 18 luni, cât prevedea vechea legislaţie. "În acest sens, putem spune că există mai multe şanse în integrarea unui număr mai mare de persoane şi pe o perioadă mai lungă de timp în câmpul muncii. Munca pe perioadă determinată s-a dovedit un instrument eficient de stimulare a pieţei muncii, dar şi o soluţie pentru şomerii sau persoanele care în viziunea angajatorilor prezintă un grad semnificativ de risc", a spus Eliza Nechifor, marketing & commu­nication coordinator în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane ManpowerGroup, care activează în domeniul muncii temporare.

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri:
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri:
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri:
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: