După scăderea salariilor cu 25% de la 1 iulie, angajaţiibugetari vor fi forţaţi să-şi reducă şi mai mult cheltuielilecurente în acest an, iar companiile de cercetare a pieţei estimeazăcă şocul în comerţ al acestei măsuri va veni în ultimultrimestru.
Companiile care se luptă să ia cât mai mult din bugetul uneigospodării - retaileri, furnizori de utilităţi, operatori detelefonie mobilă sau transportatori - vor avea de împărţit oplăcintă mai mică în al doilea semestru al anului, din care seevaporă un miliard de euro doar de pe urma reducerii salariilorangajaţilor bugetari, potrivit calculelor ZF.
Cheltuielile cu salariile ale statului au fost de 5,6 miliardede euro în primele şase luni din 2010, astfel încât masa salarialănetă a bugetarilor poate fi estimată la 4,3 miliarde de euro peprimul semestru. Reducerea de 25% a acestor salarii ar putea luaastfel circa un miliard de euro din consum doar în a doua jumătatedin 2010. La aceasta se adaugă creşterea TVA de la 19% la 24% de la1 iulie, iar efectul psihologic al acestor măsuri ar puteaamplifica scăderea consumului, subliniază reprezentanţiicompaniilor de cercetare a pieţei.
"Impactul asupra consumului vine atât din scăderea puterii decumpărare, cât şi din efectul psihologic al acesteia. Pe de altăparte, trimestrul al treilea prinde şi perioada de vacanţă, caremai salvează din scăderea cheltuielilor. Ţinând cont şi de timpulnecesar consumatorilor pentru a internaliza schimbarea decomportament, aşteptările mele sunt ca ultimul trimestru din an săfie cel care va da o imagine corectă a impactului măsurilor dereducere a deficitului bugetar", afirmă Daniel Enescu, partener lacompania de cercetare a pieţei Daedalus Millward Brown.
El prognozează un declin de 10-15% al vânzărilor de bunuri delarg consum în trimestrul al patrulea faţă de aceeaşi perioadă din2009. "Estimarea include şi fenomenele inerente unei scăderidrastice a puterii de cumpărare, cum ar fi creşterea pieţei negreşi a traficului ilegal de mărfuri peste graniţă."
Cum se modifică lista de cumpărături
Cheltuielile totale de consum ale unei gospodării erau de 1.446de lei în trimestrul al treilea al anului trecut, fiind împărţiteîn 12 categorii mari. Circa 41% din bugetul de cheltuieli curenteal unei gospodării se duce pe cumpărăturile de alimente şi băuturinonalcoolice, aceasta fiind una dintre cele mai mari ponderi lanivel european - ceea ce reflectă nivelul scăzut de trai alromânilor.
În contextul creşterii TVA şi al reducerii salariilorbugetarilor cu 25%, este posibil ca ponderea alimentelor încheltuielile unei gospodării să rămână constantă, pentru că primeletăiate de pe lista de cumpărături ar putea fi produsele pentrudotarea sau întreţinerea locuinţei şi hainele sauîncălţămintea.
"Cred că suma cheltuită pe familie va scădea per ansamblu, însănu cu aceeaşi rată pentru toate cele 12 categorii mari decheltuieli, astfel încât importanţa anumitor grupe de cheltuieli(mâncarea, apa, utilităţile etc.) în total va creşte", spune MariusCaluian, directorul general al MEMRB România & RepublicaMoldova.
"Puşi în faţa unor reduceri salariale de 25%, cred că angajaţiibugetari vor tăia cel mai mult din cheltuielile cu dotarea şiîntreţinerea locuinţei, precum şi din bugetul pentru ieşirile înoraş sau activităţi de recreere, pentru îmbrăcăminte şitelecomunicaţii", adaugă el.
Astfel, retailerii de bricolaj şi cei de electrocasnice şilanţurile de magazine de haine ar putea fi primii comercianţiloviţi de scăderea salariilor bugetarilor.
Nu renunţă la mâncare şi deodorante, dar cumpără produsemai ieftine
La polul opus s-ar putea afla cheltuielile cu alimentele, cumedicamente şi facturile la utilităţi - care ar putea rămâne lavaloarea de dinaintea reducerii salariilor în familiile cubugetari.
"Cheltuielile cu mâncarea, cu sănătatea şi cu utilităţile credcă se vor reduce cel mai puţin. Ar mai fi de menţionat că, în modconjunctural (datorită creşterii preţurilor sau eliminării unormedicamente compensate), ultimele două categorii ar putea creşte caşi valoare în bugetul unei gospodării, punând o presiune şi maimare pe scăderea cheltuielilor cu celelalte categorii de produse",explică Daniel Enescu.
La rândul său, Marius Caluian prognozează că la coada listei decheltuieli reduse după tăierea salariilor se vor afla sănătatea,transportul, băuturile alcoolice şi tutunul, mâncarea şiutilităţile.
Chiar şi în aceste condiţii, producătorii şi distribuitorii dealimente şi alte bunuri de larg consum (FMCG) spun că semestrul aldoilea din an va fi o perioadă dificilă pentru businessul lor."Interbrands a înregistrat deja scăderi de vânzări din cauzadeclinului consumului casnic şi a disparităţii între nivelul TVA şial altor taxe şi accize din România şi cel existent în ţărilevecine, reflectat în creşterea volumelor de marfă intrate ilegal pepiaţa locală", a declarat Rand Sherif, CEO-ul Interbrands, cel maimare distribuitor de bunuri de larg consum de pe piaţă.
La rândul lor, producătorii şi retailerii mari încă pariază pepromoţii, însă cu riscul de a-şi vedea profiturile diminuate şi înacest an, ca şi în 2009.
"Creşterea TVA-ului şi reducerile salariale pentru bugetari neaşteptăm să genereze o mutare a consumului către niveluriinferioare de preţ şi o tendinţă de a cumpăra produsele aflate înpromoţii sau pe cele din lanţurile de magazine cu o imagine de preţfoarte bună", declară reprezentanţii Procter & Gamble România,cel mai mare jucător pe segmentul bunurilor de larg consumnealimentare.
Benzinăriile şi operatorii telecom se plâng descăderi
Reprezentanţii Petrom prognozează o accentuare a contracţieiconsumului atât în sectorul public, cât şi în cel privat, ca urmarea implementării măsurilor de reducere a deficitului bugetar.Aceştia estimează un declin al consumului de carburanţi pesegmentul de retail (în benzinării) de circa 10% în acest an,comparativ cu 2009.
În sectorul telecomunicaţiilor, reducerile de salarii şidisponibilizările din mediul privat de anul trecut au lovit cel maitare în segmentul telefoniei mobile: piaţa de profil s-a redus dela 2,8 mld. euro în 2008 la 2,4 mld. euro în 2009 şi este aşteptatăo contracţie şi în 2010.
Singurul segment de piaţă care a crescut în criză a fostinternetul, iar estimările jucătorilor pentru 2010 sunt optimiste,fiind aşteptate creşteri ale numărului de clienţi şi aleveniturilor operatorilor.
Farma şi utilităţile s-au dovedit imune lacriză
Potrivit reţelelor de farmacii, consumul a scăzut în iulie şiaugust, însă acest declin s-a suprapus peste unele măsuri impuse deautorităţi care vizau tocmai reducerea consumului de medicamentescumpe.
"Consumul a scăzut dramatic de la 1 iulie, însă este greu să-midau seama cât a fost din cauza reducerii salariilor bugetarilor şicât din cauza schimbării modului de compensare", a spus DorinCatană, directorul general al reţelei Centrofarm.
Anul trecut, când companiile private au făcut concedieri şi auredus salariile, piaţa a rămas pe creştere cu un plus de 13% (înlei) faţă de 2008.
La rândul său, consumul de energie în locuinţe (pe segmentul deconsumatori casnici) a crescut anul trecut faţă de 2008, unuldintre motive fiind şi creşterea şomajului. Astfel, în contextul încare oamenii şi-au pierdut locurile de muncă iar banii au fost dince în ce mai puţini, mulţi au ales să stea acasă unde au consumatînsă mai multă energie.
Pentru primele şapte luni ale acestui an, datele Transelectricaarată faptul că s-a înregistrat o revenire de 4,2% comparativ cuperioada similară a anului trecut.
O tendinţă similară s-a înregistrat şi pe partea de gazenaturale, unde deşi consumul la nivel naţional s-a redus cu 15%,populaţia a consumat în 2009 mai multe gaze ca în 2008.
Revenim la produsele simple
Pe segmentul alimentar, doar vânzările de produse de bază arputea fi imune la scăderea salariilor bugetarilor, arată studiilerecente ale companiei de cercetare de piaţă GfK.
"În sectorul alimentar am observat tendinţa de a cumpăra produsede acelaşi fel dintr-o anumită categorie - de exemplu, consumatoriinu mai cumpără trei sortimente de iaurt - simplu, cu fructe şi cumusli, ci aleg dintre acestea produsul care le este strict necesar.De asemenea, oamenii nu dau semne să renunţe la categoriile debază, precum ulei sau condimente", afirmă Raluca Răschip, ConsumerTracking Director al GfK România.
Românii şi-au redus frecvenţa vizitelor în magazine în acest anşi, în plus, numărul cumpărătorilor s-a diminuat, comparativ cu2009.
"Aceasta din cauza celor care cumpărau ocazional diverse produseaflate la promoţie sau care le atrăgeau privirea în magazine. Şiaceastă tendinţă cred că va continua", precizează reprezentantulGfK.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
