Companii

Se stinge becul tranziţiei energetice odată cu blackout-ul din Spania? „Reţelele nu sunt pregătite pentru cantitatea de energie verde. Producţia şi infrastructura trebuie făcute împreună. Nu este începutul sfârşitului, ci sfârşitul începutului, o nouă realitate a sistemului“

Ieri, în mijlocul prânzului, Spania a pier­dut în 5 secunde 15 GW, ceea ce în­semna la acel moment circa 60% din con­sumul de energie al ţării. La 11:33 Spania a intrat în blackout energetic, un cuvânt care creează o spaimă enormă, mai ales în actualul context politic.

Autor: Roxana Petrescu

30.04.2025, 00:07 10737

De la fenomene meteo extreme, cantitatea foarte mare de energie solară injectată în sistem în absenţa unui consum pe măsură până la ideea unui atac cibernetic, toate au fost vehiculate pentru a explica pana majoră de curent prin care au trecut ieri Spania şi Portugalia Ieri, funcţionarea sistemelor fusese restabilită, dar cauza exactă a acestui eşec major de sistem rămâne un mister Singurul lucru cert este că odată cu investiţiile masive în regenerabile, cu precădere solare, care nu au fost dublate de investiţii în reţele, sistemele energetice clasice sunt o specie pe cale de dispariţie În faţa acestei schimbări istorice sunt necesare noi moduri de a gestiona infrastructura energetică la nivel european, o provocare majoră pentru toate economiile.

Spania are o capacitate de pro­ducţie de energie de 128 GW. Doar ca o comparaţie, în­tre­gul sistem ener­ge­tic local are o ca­pa­citate de producţie de 17 GW. Dincolo de dimensiune, una dintre trăsă­turile specifice sistemului energetic spaniol este dimensiunea regenera­bilelor. Astfel, 66% din capacitatea instalată a Spaniei stă în solare şi eoliene, solarul fiind forţa domi­nantă din sistem, cu o putere de 32 GW, adică un sfert din tot parcul de generare spaniol. 

Ieri, în mijlocul prân­zului, Spania a pier­dut în 5 secunde 15 GW, ceea ce în­semna la acel mo­ment circa 60% din con­sumul de energie al ţării. La 11:33 Spania a intrat în blackout ener­ge­tic, un cuvânt care creează o spaimă enormă, mai ales în actualul context politic. România, de exemplu, a avut în istoria sa un singur blackout, pe data de 10 mai 1977, când timp de cinci ore sistemul nu a func­ţionat. 

Pa­gubele din acel moment au fost comparate cu cele provocate de cutremurul din martie 1977, iar repornirea sistemului s-a făcut din termocentrala Doiceşti, unitate demolată în 2022.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro