♦ Un rol cheie în această potenţială dezvoltare îl are portul Constanţa, care poate deveni gazdă pentru unităţi de producţie a echipamentelor necesare eolienelor offshore, cu rol regional.
Energia eoliană offshore, domeniu în care România nici măcar nu are un cadru legal bine dezvoltat, ar putea ajunge la o capacitate de 15 GW în Marea Neagră la orizontul anului 2050, la acel moment putând avea o pondere de 40% din producţia de energie totală a României, devenind astfel forma dominantă în mixul energetic. Aceasta ar fi una dintre concluziile unui studiu realizat de Energy Policy Group (EPG), un think-tank independent fondat în 2014.
În acest moment, România nu are niciun megawatt de capacitate în energie eoliană offshore, neavând nici măcar un cadru legal bine pus la punct pentru a stimula astfel de investiţii în Marea Neagră. Spre exemplu, România are acum 3 GW de energie eoliană onshore şi un total instalat în sistemul energetic, în toate formele de producţie a energiei, de circa 18 GW. „Energia eoliană offshore are un rol major în cadrul obiectivelor europene de reducere a dependenţei de importurile de combustibili fosili şi de decarbonare până în anul 2050, într-un moment în care interesele Uniunii Europene (UE) privind securitatea energetică şi obiectivele climatice sunt aliniate. Acelaşi principiu este valabil şi pentru România, întrucât necesită dezvoltarea a 15 GW de capacităţi de energie eoliană offshore în Marea Neagră, respectiv zona economică exclusivă (ZEE), pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050“, se arată în studiul menţionat.
