Companii

Tnuva a cerut intrarea în insolvenţă. Ce bănci au finanţat afacerea israelienilor

Tnuva a cerut intrarea în insolvenţă. Ce bănci au finanţat afacerea israelienilor

La finalul anului 2005, Tnuva, cel mai mare jucător din industria alimentară israeliană, făcea un pariu imens cu piaţa locală investind 55 de milioane de euro într-o unitate de producţie în România

Autor: Roxana Petrescu

12.01.2012, 00:04 4034

Producătorul de lactate Tnuva, cel mai mare jucător din industria ali­men­tară israeliană, care a anunţat la sfâr­şitul anului trecut că va renunţa la ope­raţiunile din România în care a investit 55 de milioane de euro, a depus o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Ilfov, dosar al cărui prim termen de judecată a fost stabilit pentru 21.02.2012.

Cererea a fost depusă pe 6 ianuarie, marcând astfel, din nou, eşecul unuia dintre cele mai mari pariuri străine care au fost făcute pe piaţa locală a lactatelor. În urma lor investitorii lasă o fabrică la Popeşti-Leordeni, în apropierea Bucu­reştiului, pentru care se făcuseră planuri de afaceri de zeci de milioane de euro, dar care a reuşit doar să acumuleze pierderi uriase. Fabrica mai are 165 de angajaţi.

Cine sunt creditorii

Finanţarea investiţiei Tnuva din România a fost realizată şi cu ajutorul băncilor, pe listă aflându-se BRD Group Société Générale, Banca Româ­neas­că, membră a grupului National Bank of Greece, şi National Bank of Greece, care la sfârşitul anului 2006 au des­chis o linie de credit de 25,3 mi­lioa­ne de euro în favoarea produ­că­torului de lactate.

Potrivit datelor de la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobi­liare, la sfârşitul anului trecut, sub­sidiara lo­cală a Tnuva a adus garanţii supli­men­tare la acest credit, precum contractele pe care producătorul de lactate le avea cu marile lanţuri de retail alimentar sau poliţele de asigurare ale Tnuva.

Pe lista garanţiilor cerute de cre­di­tori s-au adăugat şi terenul de aproape 127.500 de metri pătraţi din Popeşti Leordeni, adică terenul pe care este amplasată fabrica Tnuva, dar şi clădirile aferente. Reprezentanţii BRD nu au comentat informaţia până la închiderea ediţiei.

În afară de aceste bănci comerciale, pentru dezvoltarea afacerii Tnuva în România, sigura ţară din afara Israelului în care producătorul de lactate s-a avân­tat, a pus umărul şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvol­tare (BERD), creditând planurile de dez­voltare ale companiei cu 15 milioane de euro. Banii erau pentru construcţia fa­bricii de lactate din Popeşti-Leordeni, precum şi pentru ferma de animale din Adunaţii-Copăceni.

Un alt litigiu recent cu care Tnuva Ro­mânia se confruntă a fost intentat de către producătorul de ambalaje Eco­pack, controlat de omul de afaceri Vladimir Cohn, al cărui prim termen de judecată va fi pe 22 februarie, potrivit datelor de la Tribunalul Ilfov. Acest dosar nu a fost deschis pe legea insolvenţei, ci se înscrie în seria litigiilor comerciale.

O poveste fără happy end

La finalul anului 2005, Tnuva, cel mai mare jucător din industria alimentară israeliană, făcea un pariu imens cu piaţa locală investind 55 de milioane de euro într-o unitate de producţie în România, la Popeşti-Leordeni, şi într-o fermă de animale. Planurile erau făcute pentru un business de 70 de milioane de euro în câţiva ani de la deschiderea unităţiilor, acţionarii ţinteau podiumul din industria lactatelor după investiţii de milioane de euro în promovare, piaţa trebuia să crească cu două cifre anual, dar la finele lui 2010, după doi ani de criză, Tnuva avea pierderi cumulate de 85 mil. euro.

Nici situaţia din piaţa lactatelor nu a fost de partea Tnuva. Datele disponibile arată că în afara segmentului de iaurturi, toate celelalte categorii (lapte, smân­tână, brânzeturi, unt sau deserturi pe bază de lapte - n.red.) au trecut de la creşteri de două cifre în anii 2007-2008, la scăderi de două cifre, în cele mai multe din cazuri, în 2010. În al treilea trimestru al anului trecut, cota de piaţă a Tnuva era de 4% în valoare şi de 3,6% în volum, po­tri­vit datelor com­pa­niei de cercetare de piaţă Nielsen, ci­tate de compania Müller, unul dintre competitorii Tnuva.

Datele depuse de companie la Minis­terul Finanţelor arată că în 2009 Tnuva România înregistra pierderi de 22,7 milioane de euro, mai mari decât cifra de afaceri, care era de 21,4 milioa­ne de euro. Dacă în 2010 pierderile s-au redus, ajungând la 15,2 milioane de euro, vânzările au scăzut până la un ni­vel de 17 milioane de euro. Compania avea în 2010 165 de angajaţi în fabrica din Popeşti-Leordeni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO