♦ Din 2016, de când companiile energetice ale statului au fost obligate să distribuie 90% din profituri sub formă de dividende, şi până anul trecut, statul român a încasat 34,4 de miliarde de lei (circa 7 miliarde de euro) de la câteva companii strategice: Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica, Conpet, Transelectrica şi Hidroelectrica ♦ Cu aceşti bani, se putea realiza proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sau 13 centrale pe gaze similare celei de 860 MW pe care OMV Petrom a realizat-o la Brazi ♦ Nu s-a făcut nimic, banii s-au tocat, astfel că ieri la 8:30 dimineaţa România importa aproape 1.500 MW de energie, echivalentul centralei de la Cernavodă, pentru a aprinde becul ♦ În situaţii excepţionale, România arată cât de vulnerabilă a ajuns pentru că nu a investit nimic în domeniul său energetic şi a şubrezit capacitatea companiilor de stat de a derula proiecte strategice de dragul pomenilor electorale ♦ În acest moment, drumul către black-out pare mai scurt decât fantezia de hub regional.
Din 2016 şi până anul trecut, Hidroelectrica a virat sub formă de dividende către stat circa 21 mld. lei, Nuclearelectrica 4,4 miliarde de lei, Romgaz circa 7,7 miliarde de lei. În total, Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica, Conpet, Transelectrica şi Hidroelectrica au virat peste 34 de miliarde de lei către bugetul de stat, bani cărora li s-a pierdut urma. Această măsură prin care companiile de stat strategice au fost golite de resurse a ajutat bugetul de stat, dar a vulnerabilizat acest sector strategic, iar nota de plată vine acum. Din nou, România a fost cea mai scumpă piaţă spot de energie din Europa, cu un maxim de 213 euro/MWh înregistrat ieri. Tot ieri, în cursul dimineţii, România aducea de la vecinii săi aproape 1.500 MW de energie pentru a ţine becurile aprinse.
Depăşite de situaţie, autorităţile îi roagă pe consumatori să utlizeze aparatele de aer condiţionat prudent, iar la nivel energetic se caută fiecare megawatt posibil care poate fi repornit.
Aceasta este oglinda sistemului energetic naţional în situaţii de criză, un domeniu care a trecut de la excedent la deficit din cauza faptului că nimeni nu a investit nimic în producţie. Ca o ironie, Ministerul Energiei a anunţat ieri că a finalizat consultările publice pentru Strategia Energetică a României, un document care vizează explorarea potenţialului de hub energetic european al pieţei de energie de aici. În realitate, drumul spre black-out pare, cel puţin în acest moment, mult mai scurt decât fanteziile pentru 2050.
„În ultimii ani, dividendele obţinute de statul român de la companiile în care deţine o participaţie majoritară au devenit o sursă semnificativă de venituri bugetare. Decizia de a distribui 90% din profituri sub formă de dividende, implementată începând cu 2016, a avut un impact major asupra strategiilor financiare ale acestor companii. Pe de o parte, aceste dividende au contribuit la stabilitatea financiară a bugetului de stat. Pe de altă parte, politica de distribuire a pus o presiune considerabilă asupra companiilor pentru a-şi optimiza operaţiunile şi a gestiona eficient resursele, în scopul menţinerii unui nivel ridicat de profitabilitate, în ciuda obligaţiilor semnificative de distribuire a dividendelor“, spune Roxana Stejerean, analist financiar al casei de brokeraj Goldring.
