Energia a fost ca de obicei o piaţă agitată, anul 2011 fiind caracterizat prin schimbări majore de strategii atât la nivelul statului, cât al jucătorilor privaţi. Într-un moment în care lupta pentru resurse şi pentru deţinerea de active energetice pare mai aprigă ca niciodată, acestea fiind reale oaze de stabilitate în furtuna economică actuală, statul român începe cea mai importantă campanie de privatizări din ultimii ani, fiind dispus, sub presiunea instituţiilor financiare de la care s-a împrumutat, să renunţe la capacităţi importante. Ziarul Financiar continuă seria materialelor în care îşi propune să realizeze o retrospectivă a celor mai importante zece evenimente ale anului, de această dată în prim plan fiind piaţa energiei.
1. Privatizările şi managementul privat
Anul 2012 ar trebui să fie marcat de demararea celor mai mari procese de privatizare din ultimii ani, statul român punând la vânzare pachete minoritare din perlele energetice, Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica şi Transgaz, dar şi participaţii majoritare din CEN Oltenia şi CEN Hunedoara, structuri care vor reuni cele mai mari termocentrale din România cu minele de cărbuni. Dacă se va realiza, acesta va fi cel mai important val de privatizări, după ce în 2004-2005 România a renunţat la unicul producător de petrol şi gaze pe care-l avea, precum şi la jumătate din companiile de distribuţie a energiei electrice. Deciziile s-au luat anul acesta sub presiunea FMI, Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene. Peste acest val de privatizări, anul acesta s-a decis introducerea managementului privat în 4 companii de stat, Hidroelectrica, Oltchim, Romarm şi Electrica Furnizare.
2. Forţa majoră
În septembrie, Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie de stat, a activat clauza de forţă majoră din contractele de vânzare a energiei electrice, compania fiind confruntată cu o reducere abruptă a producţiei de energie din cauza secetei. Clauzele ar putea fi menţinute chiar şi anul viitor, lucru care a produs un mare deranj printre clienţii obişnuiţi cu energia hidro ieftină, aşa cum este cazul Energy Holding. A fost pentru prima dată de la încheierea controversatelor contracte directe când Hidroelectica a activat clauza de forţă majoră prin care nu mai este obligată să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale. În 2003, când a fost înregistrată una dintre cele mai severe secete din România, Hidroelectrica nu a activat această clauză şi a înregistrat la finalul anului pierderi de circa 100 mil. euro. Totodată, anul acesta compania a trimis notificări de reziliere pentru toate contractele care au fost încheiate în afara bursei de energie OPCOM, Hidroelectrica fiind mai determinată ca niciodată să pună punct relaţiei de aproape un deceniu pe care a dezvoltat-o cu traderii de energie.
3. Aplicarea schemei de sprijin pentru energia verde
După trei ani de aşteptări, investitorii în energie verde şi-au văzut visul cu ochii: schema de sprijin pentru regenerabile a început să-şi producă efectele în luna noiembrie, acesta fiind cel mai important magnet pentru companiile care au venit în România pentru a vâna soarele, vântul sau apa în scopul producerii de energie. În total, statul român pune la bătaie 10 miliarde de euro pentru a-i atrage pe investitorii în energia verde, iar în schimb ei promit investitţii de miliarde de euro în parcuri eoliene, centrale pe biomasă sau centrale solare.
4. Pariul cu Marea Neagră
Adâncurile Mării Negre au devenit cel mai disputat teritoriu românesc de căutătorii de petrol şi gaze, această zonă necercetată până acum atrăgând rând pe rând peţitori de talie mondială, cum ar fi Exxon sau Lukoil. Adunarea sumelor anunţate până acum de companiile care au perimetre de explorare în zona de mare adâncime a Mării Negre duce la un total de 2,5 miliarde de dolari. Dacă într-adevăr aici se ascund însă zăcăminte importante de petrol şi gaze, banii se dublează, Marea Neagră devenind astfel una dintre cele mai costisitoare expediţii făcută vreodată în căutarea de hidrocarburi în România. Cei mai avansaţi sunt Petrom alături de americanii de la ExxonMobil care deja au luat decizia săpării primei sonde la mare adâncime făcută vreodată în Marea Neagră, primele rezultate urmând să apară anul viitor.
5. Plecarea investitorilor de la Cernavodă
Cel mai ambiţios proiect energetic al României din ultimii 20 de ani, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, a primit o lovitură puternică la începutul acestui an. Astfel, după ce cehii de la CEZ îşi anunţaseră retragerea, RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian) au decis deodată să-şi întoarcă spatele investiţiei de 4 miliarde de euro pe care statul român încearcă să o realizeze. Rămas cu o participaţie de 85% din proiect pe care nu o poate susţine şi cu doar doi parteneri, italienii de la Enel şi ArcelorMittal România, statul român, prin Nuclearelectrica, încearcă acum să aducă noi investitori într-un proiect strategic pentru România.
6. Petrom a închis rafinăria Arpechim
Petrom, cea mai mare companie din România, a anunţat la sfârşitul lunii martie că pune lacătul la rafinăria Arpechim din Piteşti, în contextul în care producătorul de petrol şi gaze a spus încă de la finalul anului 2009 că intenţionează să tragă pe linie moartă două business-uri Doljchim şi Arpechim. Deşi la momentul respectiv, oficialii Petrom spuneau că la finalul anului 2011 se va stabili viitorul Arpechim, ei au anunţat că unitatea se închide mai devreme în contextul în care nu au găsit niciun cumpărător credibil. Închiderea rafinăriei Arpechim face astfel ca dintr-o industrie de prelucrare a petrolului formată din zece unităţi de rafinare, numai trei să mai funcţioneze în prezent: Petromidia, companie controlată de grupul petrolier Rompetrol, Petrobrazi, a doua rafinărie din portofoliul Petrom, şi Petrotel, unitate controlată de ruşii de la Lukoil.
7. Schimbarea schimărilor: noul plan de reorganizare al energiei
O nouă formă de reorganizare a sistemului energetic a fost aprobată anul acesta de Guvern, după ce în ultimii trei ani au existat trei planuri de restructurare al acestui domeniu strategic, iniţiate de trei miniştri.
Astfel, Guvernul a aprobat înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoara şi a Complexului Energetic Oltenia, unităţi care vor încorpora cele mai mari termocentrale din România alături de CNH, respectiv SNLO. Totodată, CNH va intra într-un program de restructurări, trei din cele 7 mine ale companiei urmând să se închidă.
8. FP face lumină în contractele secrete Hidroelectrica
După un deceniu de se¬cret în ceea ce priveşte con¬tractele directe ale Hidroelectrica, Fondul Pro¬prie¬ta¬tea, acţionar minoritar în toate "perlele energetice" din sistemul românesc, a scos la iveală situaţiile financiare şi rapoartele admi¬nis¬tratorilor pentru anul trecut ale celei mai valoroase companii de stat. Numele firmelor care cumpără directe energia hidro, cantităţile şi preţurile au fost pentru prima dată publicate, fiind astfel o confirmare asupra faptului că Hidroelectrica îşi vinde energie la preţuri mult mai mici faţă de cele practicate în piaţă.
9. Sfârşitul unei ere: omul care a cumpărat Petrom s-a retras din scenă
Wolfgang Ruttenstorfer, omul care a cumpărat cea mai mare companie din România, Petrom, s-a retras de la şefia OMV, după un mandat de aproape zece ani la conducerea grupului petrolier austriac. În locul său a venit Gerhard Roiss şi odată cu această schimbare, strategia OMV a suferit modificări majore. De la o viziune bazată pe expansiune, Roiss a anunţat că OMV va trece la vânzări de active din rafinare şi marketing de un miliard de euro, iar explorarea şi producţia vor fi cele mai importante activităţi pentru grup.
10. Demisii pe final de an
Şefii celor mai mari companii de producere a energiei electrice din România, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, şi-au dat demisiile pe final de an, ambii invocând motivele personale. Astfel, Constantin Trihenea, 61 de ani, a demisionat din funcţia de director general al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, în locul său fiind numit actualul director general adjunct al companiei, Dragoş Zachia. La rândul său, Pompiliu Budulan, şeful Nuclearelectrica, a decis să părăsească firma pentru a "nu murdări numele" acesteia în urma informaţiilor privind poziţia ocupată de fiica sa în cadrul companiei. Nuclear¬electrica şi Hidroelectrica acoperă peste jumătate din producţia de energie din România, fiind în acelaşi timp şi cele mai mari surse de energie ieftină.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
