Medicii, scriitorii, profesorii, contabilii şi agenţii de vânzare sunt categoriile profesionale cel mai expuse la riscul de depresie, arată un studiu realizat în SUA de către health.com (site dedicat sănătăţii) şi citat de reprezentanţii Centrului Medical Bellanima, clinică dedicată tratării depresiei. Depresia este o afecţiune care nu iartă nicio categorie socio-profesională, însă unele profesii sunt mai predispuse ca altele:
1. Specialiştii din domeniul sănătăţii (medici, asistente, terapeuţi), care lucrează adeseori foarte mult, pot avea un program de lucru imprevizibil şi sunt în permanenţă expuşi unor situaţii-limită în care, nu de puţine ori, viaţa pacienţilor este în mâinile lor.
2. Artiştii, scriitorii şi oamenii din industria divertismentului, a căror profesie se asociază de multe ori cu ore de lucru imprevizibile, venituri inconstante şi izolare.
3. Profesorii, prin prisma specificului activităţii lor, ei având rolul să răspundă exigenţelor copiilor, părinţilor şi celor ale managementului şcolii, fiecare dintre aceştia având aşteptări şi criterii diferite de eficienţă.
4. Agenţii de intermedieri financiare, consultanţii financiari şi contabilii, care au un grad foarte redus de control asupra pieţei pe care activează şi de predictibilitate asupra rezultatelor muncii lor, cuplate cu o responsabilitate foarte mare pentru utilizarea adecvată a resurselor financiare ale unor întregi companii sau a finanţelor personale ale clienţilor persoane fizice.
5. Agenţii de vânzări, din cauza deplasărilor numeroase care îi izolează de familie şi prieteni, a numărului de ore lucrate, a presiunii constante pentru obţinerea rezultatelor aşteptate, precum şi a imprevizibilităţii veniturilor.
„Depresia este în prezent principala cauză de dizabilitate (incapacitate de muncă) la nivel mondial, conform ultimelor date publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2014. Depresia ne costă pe noi, românii, aproximativ 1% din PIB, în primul rând prin costurile indirecte legate de scăderea productivităţii, creşterea numărului de zile de concediu (medical sau fără plată), a absenteismului precum şi a ceea ce literatura de specialitate numeşte “presenteeism” – situaţia în care persoana aflată în suferinţă se prezintă la locul de muncă, dar este total neproductivă”, a declarat Andreea Enache-Tonoiu, Director General al Centrului Medical Bellanima.
1 din 6 cazuri de depresie are printre principalii factori generatori stresul la locul de muncă.
