Când o companie iniţiază procesul de transformare digitală nu înseamnă că îşi propune să devină Google, Amazon sau Netflix, ci că a conştientizat potenţialul noilor tehnologii pentru eficientizarea proceselor, activităţilor sau a modelelor de operare. Desigur, noile tehnologii sunt de obicei asociate cu giganţii tech, datorită faptului că ei sunt exponenţii de marcă ai economiei şi societăţii digitale, însă fenomenul transformării este amplu şi are deja impact asupra foarte multor companii şi industrii care şi-au schimbat sau au început să îşi schimbe modelele de afaceri.
Totuşi, există organizaţii care văd în continuare obstacolele atunci când se gândesc la transformarea digitală: nu au bani pentru investiţii sau nu au oameni cu abilităţile necesare. Dar transformarea digitală porneşte în primul rând de la schimbarea mentalităţii şi de la adoptarea unei strategii. Pentru multe industrii, fereastra de oportunitate este încă deschisă şi noi lideri pot apărea dintre cei care înţeleg mai repede cum ar trebui să funcţioneze în noul mediu digital. Iată de ce ar trebui să identifice şi să folosească la maximum potenţialul propriu de digitalizare pentru a rămâne competitivi.
În acest proces, companiile integrează numeroase tehnologii fizice şi digitale, cum ar fi inteligenţa artificială, cloud computing, robotică, realitate augmentată şi Internet of Things (IoT), remodelând treptat modul în care lucrează angajaţii, în care creează produse şi servicii sau le vând. Fiecare companie adoptă diferit noile tehnologii, selectându-le pe cele relevante pentru propriile obiective sau nevoi. Nu există o reţetă universală sau un kit prestabilit. De exemplu, un distribuitor de produse alimentare ar putea folosi IoT pentru a monitoriza starea produselor livrate în magazine, un producător de vehicule: tehnologia blockchain pentru a simplifica rechemarea pieselor, iar o firmă de logistică: drone autonome pentru livrări de urgenţă.
Companiile se aşteaptă la rezultate. Dintre cele care au investit în iniţiative digitale la nivel global, aproximativ 75% îşi doresc creşterea veniturilor, iar 40% o reducere de costuri. La rândul lor, directorii generali sunt îngrijoraţi, dar şi optimişti, în privinţa tehnologiilor emergente. Conform studiului PwC CEO Survey 2019, aproape o treime dintre directorii generali din România cred că progresele tehnologice au avut un impact semnificativ asupra mediului de afaceri în ultimii cinci ani şi se aşteaptă la accelerarea tendinţei.
Impactul pe termen lung al transformării digitale este totodată conştientizat de mediul de afaceri local, aşa cum rezultă din studiul PwC Central and Eastern Europe Private Business Survey 2019 care constată că 64% dintre proprietarii de afaceri din România au proiectat o strategie pentru digitalizare, un procent dublu faţă de media din regiunea Europei Centrale şi de Est. Conform aceluiaşi studiu, companiile antreprenoriale româneşti ocupă primele poziţii în regiune la adoptarea a şase dintre cele opt tehnologii digitale esenţiale (cunoscute ca Essential Eight): Artificial Intelligence (AI), Augmented Reality (AR), blockchain, drone, Virtual Reality (VR) şi 3D printing.
Însă transformarea digitală este dependentă de competenţele angajaţilor. Estimările PwC la nivel global arată că noile tehnologii vor afecta, anual, între 5 şi 10% din locurile de muncă ale fiecărei organizaţii şi vor apărea discrepanţe între abilităţile existente şi cele necesare. Multe dintre aceste competenţe lipsesc, situaţie ce se dovedeşte a fi un impediment pentru succes. 55% dintre respondenţi PwC CEO Survey 2019 au declarat că cel mai mare impact al acestui deficit asupra afacerilor este incapacitatea de a inova eficient. Ce pot face companiile?
În România, studiul PwC Workforce Disruption Index 2019 estimează că în următorii 10 ani, 275 mii locuri de muncă ar putea fi înlocuite de automatizare şi inteligenţă artificială. Alte 325 mii vor apărea dacă angajaţii îşi vor îmbunătăţi competenţele digitale. Pentru un angajat al cărui loc de muncă este ameninţat de automatizare, implementarea noilor tehnologii poate fi îngrijorătoare, dar dacă în companie există un program dedicat de învăţare are şansa să se adapteze şi să descopere avantajele pe măsură ce sarcinile repetitive sunt preluate de tehnologie şi el are posibilitatea să înveţe alte roluri cu valoare adăugată mai mare. În acest context, PwC a lansat recent un program global de “upskilling” în valoare de 3 miliarde dolari pentru îmbunătăţirea competenţelor digitale ale celor 276.000 de angajaţi, cât şi pentru dezvoltarea de noi tehnologii care să sprijine companiile şi comunităţile în procesul de transformare digitală.
Procesul de dobândire a abilităţilor nu e deloc simplu şi nici ieftin, însă companiile şi guvernele trebuie să se implice cât mai mult şi mai repede. În cazul economiilor vulnerabile la automatizare şi la schimbarea modelelor de afaceri, trebuie acoperit riscul de dispariţie a unora dintre locurile de muncă actuale prin crearea celor adecvate noii economii. Prin urmare, investiţiile pentru învăţare, inclusiv ale guvernelor, pot să atenueze presiunea pe piaţa muncii în viitor. Companiile trebuie să analizeze procesele de afaceri, să evalueze nevoile şi în acelaşi timp să le ofere angajaţilor programe de învăţare şi dezvoltare si să le asculte şi îngrijorările. Deşi în România transformarea este mai lentă decât în alte ţări, companiile ar trebui să conştientizeze că este inevitabilă şi că o strategie pentru digitalizare şi upskilling aplicată din timp asigură menţinerea pe piaţă şi, mai important, generează oportunităţi noi de creştere.
Citeşte şi:
Să ne pregătim cu încredere viitorul, înţelegându-ne trecutul
Capitalul uman şi educaţia: Cui i-e frică de tehnologie?
Infrastructura fizică: Prioritizarea investiţiilor, crucială pentru creşterea economică durabilă
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
