Turismul, tot mai puţin profitabil. Companiile care operează hoteluri şi pensiuni au avut o scădere de 33% a profitului faţă de anul anterior, cel mai mic rezultat din ultimii ani

♦ Cu excepţia anului 2020, când a izbucnit pandemia, unităţile de cazare locale nu au mai înregistrat un profit net total de sub 1 mld. lei din 2018.

Unităţile de cazare locale au devenit tot mai puţin profitabile în ultimii ani, având o marjă de profit în scădere de la an la an. Anul trecut, cazările din România au avut un profit net de 974 milioane lei, potrivit datelor de pe platforma SMARTreports powered by BRIDGE-to-INFOR­MATION. După o scădere de 33% faţă de anul anterior, profitul net în­re­gistrat de unităţile locale de cazare a fost pentru prima dată sub pragul de 1 mld. lei din 2018, cu excepţia pandemiei. În 2018, profitul net al acestor companii fiind de 911 mil. lei.

Cazările au avut un venit total de 10,8 miliarde lei, în creştere cu 8%. Deşi marja de profit a fost de circa 9% la nivelul pieţei, ea se află în scădere. Cu un an înainte, rata de profit la nivelul pieţei de turism a fost de peste 14%.

Hotelierii au acuzat în ultimii ani creşterea costurilor de operare, fiind aici incluse preţurile mai mari de la furnizori, creşterea salariilor, dar şi a taxelor, ceea ce au impact asupra profitabilităţii acestor companii.

În pofida acestor provocări, piaţa a crescut constant, atât ca venituri, cât şi ca număr de companii şi unităţi de cazare. În 2023, circa 9.700 de fir­me activau în piaţa turistică locală, cu 500 de companii în plus faţă de ante­rior. Totuşi, două treimi din aceste firme administrează pensiuni şi case de vacanţă şi doar 3.000 de companii aveau hoteluri.

Companiile din turismul local ad­ministrează 13.500 de unităţi de caza­re, având în vedere că o singură com­panie poate avea în proprietate mai multe unităţi. Dintre aceste unităţi, doar 1.600 erau hoteluri, potrivit da­te­lor Institutul Naţional de Statistică. În ultimele două decenii, numărul uni­tăţilor de cazare s-a triplat, fiind trase în sus de pensiuni. În acelaşi timp, numărul hotelurilor a crescut cu 62%. Această evoluţie arată, pe de o parte, faptul că piaţa este subdez­voltată şi, pe de altă parte, că există mult loc de creştere.

Marile oraşe beneficiază de cea mai dezvoltată infrastructură ospita­lie­ră, Bucureştiul fiind în frunte cu piaţa hotelieră cea mai dezvoltată din ţară. Motorul principal de creştere al hotelurilor din marile oraşe a fost busi­nessul, care a generat cererea ve­nită din partea sectorului corporate, atât pe zona de călători, cât şi pe segmentul de evenimente. În oferta marilor hoteluri urbane nu se află doar cazarea şi masa, ci şi un centru de evenimente şi de spa.

Totuşi, segmentul de pensiuni şi case de vacanţă s-a conturat puternic în zonele montane şi rurale, având o pre­zenţă preponderent în aceste zone.

Piaţa hotelieră a devenit tot mai atractivă pentru investitori şi marile lanţuri hoteliere. Dincolo de antreprenorii care activează deja în industria hotelieră, acest sector a devenit foarte atractiv, în special pentru dezvoltatorii imobiliari, mai ales cei din segmentul rezidenţial, dar şi pentru antreprenorii care au businessul principal în alte sectoare economice.