♦ Suma decontată pe specialităţi clinice s-a ridicat anul trecut 3,6 mld. de lei, plus 24% ♦ La spitale s-au dus de cinci ori mai mulţi bani, respectiv 18,3 mld. lei.
Datele de la Statistică arată că numărul ambulatoriilor integrate spitalelor a ajuns la 353 anul trecut, în creştere faţă de 349 anul anterior, în timp ce numărul policlinicilor s-a menţinut la trei, iar al ambulatoriilor de specialitate a scăzut de la 37 la 35 de unităţi în toată ţara.
Ambulatoriul reprezintă o verigă esenţială în sistemul de sănătate dat fiind că aceste consultaţii în ambulatoriu sunt cele care pot reduce numărul internărilor evitabile din spitale dar şi costurile. Altfel spus, în ambulatoriul de specialitate pacientul are acces la consultanţii şi investigaţii medicale şi poate să primească un diagnostic şi tratament adecvat.
Realitatea din teren arată însă că deşi pe hârtie România dispune în spitale de ambulatorii de specialitate, accesul pacienţilor la consultaţii de specialitate în baza biletului de trimitere este limitat.
ZF organizează pe 29-30 septembrie Health & Pharma Summit 2025, a 14-a ediţie, care adună la acelaşi loc timp de două zile reprezentanţii celor mai importante instituţii şi companii din domeniul medical şi farmaceutic. Mai funcţionează piramida sănătăţii care să ofere eficienţă şi stabilitate sistemului: Medicul de familie, Medicul specialist, Spital?
Suma decontată de Casa de Sănătate (CNAS) pe specialităţi clinice s-a ridicat anul trecut 3,6 mld. de lei, plus 24% faţă de 2,9 mld. lei anul trecut. La spitale s-au dus însă de cinci ori mai mulţi bani anul trecut, adică
18,3 mld. lei. Datele publice mai arată că pentru acest an a fost bugetată suma 4,1 mld. lei pentru specialităţi clinice, adică doar 5% din bugetul CNAS de 77 mld. lei.
Astfel că la 26 de ani de la înfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi la aproape 20 de ani de când avem legea reformei în sănătate, este necesară o reevaluare a sistemului medical din România.
Ambulatoriul de spital reprezintă acum 5% din totalul consultaţiilor care se fac în tot sistemul de ambulatoriu. Prin creşterea consultaţiilor în ambulatoriu s-ar reduce numărul internărilor evitabile în spitale şi costurile s-ar reduce, după cum declara preşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor de Ambulator.
Deşi bugetul Casei de Sănătate a fost în creştere anual, paradoxal, pacienţii continuă să găsească foarte greu sau deloc un loc la consultaţie la medicul specialist în baza biletului de trimitere în ambulatoriul marilor spitale de stat. Aşa cum arată cifrele, în prezent cea mai dezvoltată reţea de ambulatoriu se află chiar în interiorul spitalelor de stat şi nu în policlinici independente. Însă dat fiind că deja spitalele de stat sunt suprasolicitate iar medicii după ce termină programul la stat preferă să ofere consultaţiile în privat, acest ambulatoriu este puţin accesibil pacienţilor. Cei mai mulţi aleg să ofere consultaţii în sistemul privat de sănătate, unde tarifele sunt şi de peste zece ori mai mari faţă de suma decontată de Casa de Sănătate pe o consultaţie cu bilet de trimitere.
Recent, Alexandru Rogobete, ministrul sănătăţii, declara că va creşte programul de lucru în ambulatoriile de specialitate care funcţionează în cadrul spitalelor şi că medicii vor asigura activitatea în ambulatoriu în două ture pentru a degreva zona de urgenţe. El a propus extinderea programului din ambulatoriul spitalelor publice până la ora 20 şi creşterea finanţării pe punctul de consultaţie.
Mai mult, au existat şi bani din PNRR dezvoltarea ambulatoriului. În 2023, 69 de unităţi sanitare din România erau selectate pentru finanţare cu bani din PNRR pentru dezvoltarea de ambulatorii de specialitate, contracte în valoare de 686 mil. lei, potrivit datelor de la Ministerul Sănătăţii. ZF nu a primit răspuns la solicitarea transmisă cu privire la stadiul proiectelor.
