♦ Doar cinci judeţe din ţară, alături de regiunea Bucureşti-Ilfov, se pot „lăuda” cu performanţa de a rula cel puţin 10 miliarde de lei anual cu primele zece companii din industria prelucrătoare, cu fabricile practic ♦ Două dintre aceste cinci judeţe sunt regiunea de centru a ţării – Alba şi Braşov ♦ Celelalte trei judeţe unde top 10 fabrici au împreună peste 10 mld. lei cifră de afaceri sunt Argeş (cu Dacia), Dolj (cu Ford) şi Timiş (cu componentele auto), arată o analiză ZF publicată în Atlasul de business al României.
Motorul industrial din centrul ţării contribuie la dezvoltarea regiunii, iar investiţiile, străine şi private româneşti, demonstrează că orice judeţ „de pluton” se poate transforma în lider pe măsură ce bugete de investiţii cresc şi se diversifică.
Judeţul Alba era în urmă cu zece ani un astfel de judeţ, din partea a doua a clasamentului pe harta de business a României, însă o investiţie de 300 mil. euro a grupului german Daimler într-o fabrică la Sebeş (compania Star Assembly) şi ambiţia unor antreprenori din industria alimentară, din zona de producţie de materiale de construcţii, din industria prelucrătoare au transformat Alba într-un lider al industriei din România.
Modelul de dezvoltare din Alba ar putea fi replicat în orice judeţ al României dacă atragerea de investitori ar fi o prioritate pentru administraţiile locale. Alba nu este un judeţ al multinaţionalelor, este un exemplu că investiţiile locale, în special cele din industria alimentară, cântăresc decisiv în economia unui judeţ. Chiar dacă nici Albalact, nici Elit Cugir, ambele în top zece fabrici, nu mai sunt companii antreprenoriale, dezvoltarea lor se vede astăzi în balanţa investiţională din judeţul Alba. Cele mai mari zece fabrici din Alba au afaceri comparabile cu top zece unităţi din Timiş şi Dolj, dar diversitatea fabricilor din top zece este net superioară în judeţul din Transilvania.
