Urmează summitul ZF Health & Pharma din 2026, pe 28-29 septembrie. Decontările CNAS către spitale au crescut cu aproape 7 mld. lei în zece ani, la 17 mld. lei anul acesta, dar în continuare continuă presiunea pe marile unităţi. Cum degrevăm spitalele de cazurile nonurgente prin mutarea pacientului în ambulatoriu, mai aproape de prevenţie şi diagnostic?

♦ Bugetul total al CNAS a ajuns la 84 mld. de lei anul trecut,  de trei ori mai mare faţă de anul 2016, când bugetul era de 26 mld. de lei. Anul acesta, bugetul este de 87 mld. lei ♦ Întrebarea nu mai este doar câţi bani intră în sistem, ci de cât de multă sănătate produce fiecare leu investit şi cât de repede ajunge pacientul la serviciul medical de care are nevoie.

În fiecare an,  în ultimul deceniu, decontările realizate de CNAS pentru spitale au crescut, de la 10 miliarde de lei în 2016, la circa 17-18 miliarde de lei anul trecut şi anul acesta, potrivit datelor publice. Altfel spus, cei mai mulţi  bani merg către spitale, peste 20% din bugetul Casei de Sănătate.

În România sunt 374 de spitale publice, cu 125.000 de paturi în total. Decontările acoperă cheltuielile spitalului cu pacienţii, cu medicamente, materiale şi o parte din salarii şi se fac prin tarif pe caz rezolvat/serviciu medicale pe spitalizarea de zi.

Între timp, ambulatoriul şi medicina primară, care ar trebui să filtreze şi să rezolve o parte importantă dintre cazuri, primesc o pondere mult mai mică din bugetul CNAS, puţin peste 5%. Pentru specialităţile clinice sunt alocaţi aproximativ 5,5 mld. lei, o valoare similară cu cea destinată asistenţei medicale primare.

Modelul pune însă presiune pe marile spitale, care sunt frecvent supraaglomerate. În loc ca pacientul să fie identificat şi tratat cât mai devreme, în medicina de familie sau în ambulatoriul de specialitate, multe cazuri ajung direct în spitale şi chiar în unităţile de primiri urgenţe. Astfel, spitalul ajunge să preia inclusiv pacienţi care ar putea fi diagnosticaţi, monitorizaţi sau trataţi în afara acestuia.

În consecinţă, spitalele devin punctul central al sistemului. Într-un sistem eficient, prevenţia şi diagnosticul precoce ar trebui să reducă numărul cazurilor care ajung în stadii complicate la spital. În România, însă, traseul pacientului este încă fragmentat.

În acest context, întrebarea nu mai este doar câţi bani intră în sistem, ci cât de multă sănătate produce fiecare leu investit şi cât de repede ajunge pacientul la serviciul medical de care are nevoie.

Spitalul este astăzi cea mai importantă piesă în configuraţia sistemului de sănătate. Dar ce înseamnă un spital performant? Ce trebuie schimbat astăzi pentru a avea spitale competitive, eficiente şi centrate pe pacient. Ce oportunităţi şi  ce provocări sunt? Cum măsurăm performanţa unui spital?  Cum îmbunătăţim  accesul la prevenţie, investigaţii şi intervenţii în spitale?

Acestea  sunt doar câteva teme ce vor  fi dezbătute la summitul ZF Health&Pharma din 2026. Ziarul Financiar organizează cel mai important eveniment dedicat temelor din sănătate pe 28-29 septembrie, summit ajuns la cea de-a 15-a ediţie, ce  aduce din nou la aceeaşi masă liderii sistemului medical de pe întreg lanţul, de la au­torităţi la industria farmaceutică, furnizorii de servicii medicale publice şi private şi specialişti din sănătate pentru a analiza una dintre cele mai importante provocări ale momentului: traseul pacientului în sistemul de sănătate din România şi accesul la medicamente şi investigaţii. Întrebarea centrală este: cum ajunge pacientul mai repede la prevenţie, diagnostic şi tratament fără să se piardă în sistemul sanitar şi să aleagă mai degrabă să amâne vizita la medic?

Aproape 47.000 de medici lucrează în sistemul public de sănătate iar 24.000 figurează în sistemul privat, dar nu există date care să arată câţi sunt şi la stat şi la privat, arată datele de la Statistică.