Cum a schimbat anul 2020 trendul agriculturii şi cum a influenţat digitalizarea forţată activităţile companiilor din agrobusinessul românesc sunt întrebări la care vor răspunde oamenii de afaceri implicaţi în acest sector, traderii de cereale, distribuitorii de inputuri, dezvoltatorii de soluţii digitale, bancherii şi reprezentanţii unor instituţii ale statului prezenţi la videoconferinţa ZF Agricultura într-o nouă etapă: cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?
Evenimentul va avea loc miercuri 21 octombrie online de la 09:30 pe zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar.
Pandemia de COVID-19, care a venit cu restricţiile de circulaţie, măsurile de distanţare socială, costuri noi pentru echipamente de protecţie în rândul angajaţilor şi soluţii de igenizare, şi seceta prelungită, care a afectat mare parte din culturi, reducând producţiile la jumătate în unele cazuri, au fost provocări la care antreprenorii români s-au adaptat şi au gândit noi planuri de menţinere pe piaţă sau de dezvoltare.
În lipsa fondurilor pentru despăgubirea culturilor afectate de secetă, pe care Ministerul Agriculturii le-a promis, însă procedurile birocratice sunt de durată, fermierii au discutat cu traderii de inputuri prelungirea termenului de plată, au discutat cu băncile amânarea plăţii ratelor ori şi-au adâncit pierderile în speranţa că anul agricol 2021 va fi mai bun.
„Acum trebuie să reînsămânţăm, cu speranţa că 2021 va fi mai bun, este datoria noastră“, spunea recent Robert Erdei, preşedintele Cooperativei Agricole Erdei din judeţul Bihor, formată din şapte fermieri care produc cereale în localitatea Salonta din judeţul Bihor. Compania investeşte în acest an 3,4 milioane de euro într-o fabrică de nutreţuri combinate şi susţine că a fost provocator să aducă utilaje din afara ţării, însă nu imposibil, doar că s-a prelungit termenul de execuţie a proiectului.
Totuşi, sunt şi mici fermieri care au fost mai puţini optimişti şi au oprit temporar activitatea, iar unii care aveau afaceri cu integrate, ce cuprindeau şi ramura zootehnică, au scos la vânzare pe Facebook sau pe OLX ferme de bovine, cu animale, grajduri şi utilaje. Un fermier din Harghita, spre exemplu, vindea ferma cu numai 54.000 de lei, după ce a acumulat pierderi de 30.000 de lei vară. Chiar şi ministrul Agriculturii, Adrian Nechita Oros, spunea anterior că „o secetă ca aceasta nu a mai fost văzută de zeci de ani.“
În prezent, una dintre cele mai arzătoare nevoi ale fermierilor este găsirea unei surse de finanţare să meargă mai departe, altfel, fără sprijin, ei o să producă mai puţin, iar România ar putea deveni şi mai dependentă de importuri şi deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare ar putea fi o problemă de siguranţă alimentară.
La laptele praf suntem dependenţi de importuri, căci fabricile care-l produceau anterior s-au închis şi mai sunt puţine unităţi care-l fac, deoarece este scump să îl produci şi patronii fabricilor preferă să facă iaurt, smântână sau unt, spun reprezentanţii din această piaţă. Ei adugă că este totuşi mai simplu să depozitezi şi să păstrezi laptele praf.
