Dacă în anul 2007 un hectar de teren agricol în România se vindea, în medie, cu circa 1.000 de euro sau chiar mai puţin, în 2023, ultimul an pentru care există date disponibile la biroul european de statistică Eurostat, preţul mediu a ajuns la 8.400 de euro/hectar. Practic, vorbim despre o creştere de aproape zece ori a valorii pământului românesc, ceea ce duce România tot mai aproape de media Uniunii Europene.
Această evoluţie confirmă faptul că solul este bogat şi fertil, cu un potenţial ridicat pentru culturile de cereale, în principal, care, de asemenea, după intrarea în UE au crescut la nivel de randament, dar încă suntem la jumatăte faţă de Europa de Vest. Totuşi, chiar şi cu producţii mai mari, în prezent preţurile la grâu sau porumb sunt cu aproape 50% mai mici decât acum trei ani pe bursa Euronext de la Paris, lucru care-i îngrijorează pe producători. Spre exemplu, se vând în medie cu 185 euro/tonă. Astfel, pentru mulţi fermieri devine evident faptul că nu mai pot face bani şi să pună deoparte doar din vânzarea materiei prime. Este nevoie de o schimbare de strategie, care să pornească de la simpla producţie până la investiţii în procesare, tehnologizare şi lanţuri integrate care pot aduce valoare adăugată produselor agricole.
Cum pot face fermierii acest pas? Ce mijloace de finanţare au la dispoziţie? Când se vor deschide noi linii de credit pentru agricultură şi când vor avea acces la credite pe termen mai lung? Când vor putea realiza investiţii de dimensiuni mai mari, care să le asigure sustenabilitatea pe termen lung? Este tehnologia soluţia? Sau trecerea de la materie primă la produs finit prin procesare? Cum creştem valoarea fermierului care a investit într-un pământ atât de valoros? Sunt câteva întrebări la care vom încerca să răspundem la ZF Agrobusiness Summit 2025, eveniment care are loc în Bucureşti pe 21 octombrie - „Agricultura: de la hrană la business. Care este viitorul fermierului român?“.
