♦ Baza sistemului sanitar românesc este spitalul, segment în care intră an de an peste 40 mld. lei ♦ Serviciile de ambulatoriu, unde ar trebui să fie o triere a cazurilor, cheltuie 15 mld. lei pe an, de aproape trei ori mai puţin ♦ Ziarul Financiar organizează conferinţa ZF Health & Pharma Summit 2025 – Piramida sănătăţii: medicul de familie, medicul specialist, spital. Cum refacem eficienţa structurii sistemului de sănătate? ♦ Mai funcţionează piramida sănătăţii care să ofere eficienţă şi stabilitate sistemului?
Sistemul medical românesc îşi „varsă“ aproape jumătate din cheltuielile de 91,6 mld. lei, din cele mai recente date din 2023, în spitalele din ţară, adică 373 de unităţi publice şi 185 private, din datele de la Statistică. Ambulatoriile ocupă doar 16% din cheltuielile totale cu sănătatea, deşi balanţa ar trebui să fie în favoarea acestor servicii pentru o structură eficientă a sistemului medical.
Iar modul în care sunt cheltuiţi banii în sănătate se traduce în liste de aşteptare pentru o simplă consultaţie, pacienţi care amână să meargă la doctor, dar ajung inevitabil în spital cu un stadiu avansat al bolii. ZF Health & Pharma Summit 2025, a 14-a ediţie, care adună în acelaşi loc timp de două zile reprezentanţii celor mai importante instituţii şi companii din domeniul medical şi farmaceutic, propune anul acesta o dezbatere care să răspundă la întrebarea: a deviat sistemul de sănătate de la structura lui iniţială? Mai funcţionează piramida sănătăţii care să ofere eficienţă şi stabilitate sistemului: medicul de familie, medicul specialist, spital?
În lipsa unui sistem coerent în care accesul la medic să fie simplu, unde bolile să fie tratate timpuriu cu ajutorul medicului de familie şi al medicului specialist, oamenii ajung târziu să constate că au probleme serioase de sănătate.
Descoperite din timp, pot fi tratate cu un cost mai redus.
Realitatea arată însă că statul a ajuns să deconteze tratamentele scumpe, programe naţionale, iar prevenţia nu există.
Prevenţia este mai mult de o consultaţie ocazională la medic, înseamnă şi depistarea din timp, prin accesul la analize decontate, la screening, dar şi la tratamente, vaccinuri.
În ultimii cinci ani nu a mai apărut niciun spital public nou, după cum o arată datele statistice, iar investiţiile bat în continuare pasul pe loc şi se împotmolesc în birocraţie şi lipsă de eficienţă.
În prezent cea mai dezvoltată reţea de ambulatoriu se află chiar în interiorul spitalelor de stat şi nu în policlinici independente. Sunt 353 de astfel de ambulatorii integrate spitalelor, în care lucrează însă aceiaşi medici care au şi program în secţii. Pentru o consultaţie la cardiologie în ambulatoriul unui spital din Capitală un pacient a fost programat la începutul lui august pentru 29 septembrie, deci aproape două luni în care omul este nevoit să aştepte disponibilitatea unui medic.
Recent, Alexandru Rogobete, ministrul sănătăţii, declara că va creşte programul de lucru în ambulatoriile de specialitate care funcţionează în cadrul spitalelor şi că medicii vor asigura activitatea în ambulatoriu în două ture pentru a degreva zona de urgenţe. El a propus extinderea programului din ambulatoriul spitalelor publice până la ora 20 şi creşterea finanţării pe punctul de consultaţie.
Încă nu a apărut o măsură concretă în urma acestor declaraţii.
