♦ CT-urile au dominat „coşul“ de cumpărături pentru spitalele şi clinicile de stat şi private în 2025 – sunt 77 de noi astfel de echipamente în plus faţă de anul anterior ♦ Şi RMN-urile au fost la căutare şi s-au adăugat 39 de echipamente în plus la stat şi la privat ♦ La un calcul estimativ, unităţile medicale de stat şi private au cheltuit circa 80-100 mil. euro în 2025 pentru achiziţia echipamentelor de imagistică mari – CT, RMN, PET-CT sau mamografe.
Mai multe echipamente de imagistică - RMN-uri, CT-uri, mamografe, nu vin la pachet cu acces mai rapid la aceste investigaţii pe bilet de trimitere. O demonstrează cifrele şi realitatea din teren. Astfel, deşi sunt 38 de RMN-uri în plus într-un an – 12 la stat, 27 în privat, listele de aşteptare cu bilet de trimitere sunt de două sau chiar trei luni. Cu plată însă, se găseşte loc de pe o zi pe alta. Preţul pentru un singur segment de coloană lombară de exemplu este de 800-1.000 lei.
„Nu avem plafon“, „sunaţi la începutul lunii, când vom primi plafon“, „la final de octombrie“, „vă putem programa peste trei luni“. Aceste răspunsuri le primeşte un pacient care sună în august în call centererile marilor reţele private de imagistică medicală pentru o investigaţie de imagistică pe baza biletului de trimitere.
Motivul pentru care, în ciuda creşterii numărului de echipamente, listele de aşteptare chiar au crescut îl reprezintă măsura guvernului Bolojan ca începând cu ianuarie 2026 să fie eliminat beneficiul biletelor pe monitor pentru mai mai multe categorii de bolnavi cronici. Astfel, aceşti pacienţi care se puteau programa oricând pentru investigaţii de imagistică sau analize, iar clinicile îşi primeau rambursarea chiar şi în afara plafonului, au intrat acum în „lupta“ pentru un loc liber.
