Locaţia accesibilă, care favorizează accesul către pieţe noi şi către noi lanţuri de aprovizionare, accesul la o gamă largă de resurse naturale, forţa de muncă educată, care vorbeşte cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, şi un mediu de afaceri rezilient reprezintă avantajele identificate de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos (Olandei) în ceea ce priveşte România.
“Din întrevederile cu companii olandeze, cu privire la operaţiunile lor în România, reies câteva puncte cheie. Aceste puncte nu sunt specifice doar unei companii, în acceaşi măsură în care nu sunt menţionate laolaltă de fiecare companie în parte. Această listă intentionează să fie o colecţie de motive obiective identificate de companii olandeze pentru începerea sau extinderea operaţiunilor în România”, spun reprezentanţii Ambasadei. Ei menţionează şi diferite probleme întâmpinate în desfăşurarea operaţiunilor. Răspunsurile au venit la solicitarea ZF, care a încercat să vadă cum sunt privite mediul local de business şi economia de către principalele ţări partenere, de ţările care ocupă primele locuri fie ca schimburi comerciale, fie ca investiţii.
Astfel, Ambasada Olandei spune că România este poziţionată geografic într-un nod de legătură europeană, într-o zonă aflată la intersecţia dintre Europa Centrală, Balcani, Caucaz şi Turcia. Datorită acestui aspect, dar şi a faptului că forţa de muncă este bine pregătită, unele dintre marile companii olandeze au birouri regionale pentru Europa de Est în România, conform aceleiaşi surse.
La polul opus, există şi o serie de puncte slabe.
“Birocratia şi povara administrativă obstrucţionează companiile, atât internaţionale cât şi locale, în a-şi atinge potenţialul de creştere şi expansiune. Comportamentul impredictibil al autorităţilor de control este un alt punct slab, la fel şi procesele legislative în care consultarea publică este insuficient luată în considerare.”
La capitolul minusuri mai sunt menţionate problemele de conectivitate cauzate de lipsa infrastructurii de transport eficiente şi gestionarea defectuoasă - în unele cazuri – a celei existente şi diminuarea forţei de muncă. “Companiile se străduiesc să reţină angajaţii şi sunt în continuă competiţie pe aceleaşi grupuri de angajaţi.”
Un salariat din Olanda câştigă astăzi, în medie, de aproape două ori mai mult decât o făcea în 1998, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de reprezentanţii Ambasadei. Mai exact, în 1998, salariul mediu net era de circa 1.200 de euro (calcul făcut ţinând cont de moneda diferită atunci, de sistemul de taxare diferit), versus 2.248 de euro la final de 2021 (salariul brut este de 2.730 de euro), conform aceleiaşi surse. Spre comparaţie, în România, în urmă cu 24 de ani, salariul mediu net era de 104 lei pe lună, faţă de aproape 4.000 de lei (800 de euro) lunar în 2022. Deşi în lei creşterea este uriaşă - de 38 de ori -, în dolari (pentru că euro a fost introdus în circulaţie în 2002) variaţia e mult diferită pentru că şi cursul de schimb a fluctuat. Spre exemplu, un dolar valora 1,09 lei în 1998, iar acum e de circa cinci ori mai valoros. Astfel, salariul mediu în dolari a crescut de „doar” opt ori. Totuşi, ritmul este mai alert decât în cazul Olandei.
În ceea ce priveşte numărul de salariaţi din economie, în Olanda erau 6,52 milioane de oameni care lucrau acum 24 de ani, iar acum sunt 8,4 milioane. Acest număr este influenţat în primul rând de populaţie şi apoi de fluctuaţia acesteia şi de procesul de emigraţie/ imigraţie. România pe de altă parte, una dintre cele mai sărace ţări din UE, este cunoscută pentru faptul că mulţi locuitori aleg să plece să muncească în Occident, unde salariile sunt mai mari. Deşi nivelul de trai a crescut constant, mirajul Vestului a rămas. Astfel, sunt oameni care pleacă pe salarii mai mari, fără a ţine cont de preţuri sau de costul vieţii din ţara de destinaţie. În România sunt astăzi 5,5 milioane de salariaţi, cu 300.000 mai mulţi decât acum 24 de ani. Numărul de angajaţi e mult mai mic decât în Olanda, deşi populaţiile sunt apropiate.
În continuare, anual sunt zeci sau chiar sute de mii de români care emigrează în căutarea unei vieţi mai bune. Ţările din Europa Centrală şi de Est s-au dezvoltat în ultimele două-trei decenii, însă mai au până să prindă din urmă Occidentul.
Chiar şi aşa, investitorii străini se îndreaptă către piaţa locală pentru avantajele menţionate anterior, dar şi pentru că salariile sunt încă sub media europeană.
În România sunt circa 6.000 de companii cu capital olandez, conform Ambasadei care citează datele de la ONRC.
“Este important de menţionat că nu toate aceste companii sunt companii olandeze la origine, fapt evidenţiat de cel mai recent raport al Băncii Naţionale a României cu privire la Investiţiile Străine Directe (ISD) în România. În acest raport, o clasificare mai clară a investiţiilor este redată: ISD după Ţara Investitoare Imediată (clasament în care Regatul Ţărilor de Jos ocupă prima poziţie) şi ISD după Ţara Investitoare Finală, clasament în care Regatul Ţărilor de Jos ocupă a şasea poziţie.”
Regatul Ţărilor de Jos găzduieşte sediile europene ale unora dintre cele mai mari companii internaţionale. Astfel, investiţiile străine directe ale acestor companii în alte state (europene) sunt coordonate şi finantate prin intermediul acestor filiale olandeze, adaugă reprezentanţii Ambasadei. La 31 decembrie 2021, investiţiile în România ale companiilor olandeze se ridica la 22,2 mld. euro (dacă este analizată Olanda ca ţară investitoare imediată) şi la 3,9 mld. euro (ca ţară investitoare finală), potrivit raportului BNR privind ISD-urile, citat de reprezentanţii Ambasadei.
„Companiile olandeze active în România investesc cu precădere în domeniul construcţiilor de nave maritime, în agricultură, activitate bancară şi intermediere financiară, în comerţ, protecţie maritimă, bunuri de consum şi IT.”
Reprezentanţii Ambasadei Olandei la Bucureşti spun că nu deţin date privind numărul de companii româneşti înregistrate în Regatul Ţărilor de Jos, dar ştiu că în 2020, cifra de afaceri pe care firmele locale au obţinut-o în această ţară a fost de 4 mil. euro.
